bible
ra
🌐 Language
English
Español
Français
Deutsch
Português
Italiano
Nederlands
Русский
中文
日本語
한국어
العربية
Türkçe
Tiếng Việt
ไทย
Indonesia
All Languages
Home
/
Qeqchi
/
qeqchi
/
2 Kings 9
2 Kings 9
qeqchi
← Chapter 8
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 10 →
1
Li profeta Eliseo quixbok jun li sâj cuînk xcomoneb li profeta li cuanqueb aran, ut quixye re: —Yîb âcuib re tatxic saß li naßajej Ramot li cuan saß xcuênt Galaad ut cßam li aceite aßin.
2
Nak tatcuulak saß li tenamit aßan, tâsicß laj Jehú li ralal laj Josafat. Laj Jehú, aßan ri laj Nimsi. Nak tâtau, tat-oc aran cuan cuiß. Tâcuisi saß xyânkeb li cuanqueb rochben ut tâcßam xjunes saß jalan naßajej.
3
Nak ac cuânk xjunes tâqßue li aceite saß xjolom ut tâye re, “Joßcaßin xye li Kâcuaß: Anakcuan xatinxakab chokß xreyeb laj Israel,” chan. Nak acak xaqßue li aceite saß xjolom, tâte li puerta ut tat-êlk saß junpât. Matbay aran, chan laj Eliseo.
4
Cô ut li sâj profeta saß li tenamit Ramot li cuan saß xcuênt Galaad.
5
Nak quicuulac saß li tenamit aßan, chunchûqueb nak quixtauheb li nequeßtaklan saß xyânkeb li soldado. Quixye reheb: —Lâin nacuaj âtinac riqßuin li nataklan xban nak cuan cßaßru tinye re, chan. Ut laj Jehú quichakßoc ut quixye re: —¿Ani ke tâcuaj râtinanquil? chan re li profeta. Ut li profeta quixye re: —At Kâcuaß, âcuiqßuin lâat tincuaj âtinac, chan.
6
Quicuacli ut laj Jehú ut queßoc saß cab xjuneseb. Ut li profeta quixqßue li aceite saß xjolom ut quixye re: —Joßcaßin xye li Kâcuaß li nequeßxlokßoni eb laj Israel, “Anakcuan xatinxakab chokß xreyeb lin tenamit Israel.
7
Lâat tatsachok ruheb li ralal xcßajol laj Acab li nataklan saß âbên. Chi joßcaßin tâqßueheb chixtojbal rix lix camiqueb lin profetas li queßcßanjelac chicuu li quixtakla xcamsinquil lix Jezabel.
8
Tâcamsiheb chixjunileb li ralal xcßajol laj Acab. Tâsacheb ru chixjunileb li cuînk li cuanqueb saß xyânkeb li ralal xcßajol. Mâ jun chic reheb teßcanâk chi yoßyo.
9
Tinsach ruheb li ralal xcßajol laj Acab joß nak quinsach ruheb li ralal xcßajol laj Jeroboam li ralal laj Nabat. Tinsach ruheb joß nak quinsach ruheb li ralal xcßajol laj Baasa li ralal laj Ahías.
10
Ut lix Jezabel mâ ani tâmukuk re nak tâcâmk. Tzßiß tâcßuxuk re saß li ru takßa Jezreel”, chan.— Nak quirakeß chixyebal li profeta li cßaßru quixye li Kâcuaß, quixte li puerta ut cô saß junpât.
11
Laj Jehú cô cuißchic riqßuineb li rochben ut queßxye re: —¿Cßaßru xraj âcuiqßuin li lôc aj cuînk aßan? chanqueb. Laj Jehú quixye reheb: —Lâex ac nequenau ru li cuînk aßan. Lâex nequenau chanru naâtinac, chan.
12
Queßxye re: —Moco yâl ta aßan. Lâo incßaß nakanau cßaßru naraj, chanqueb. Ut laj Jehú quixye reheb: —Li cuînk aßan xye cue: Joßcaßin xye li Kâcuaß Dios: Lâin xatinxakab chokß xreyeb laj Israel, chan laj Jehú.
13
Saß junpât queßxcßam chak lix tßicreb li rech soldâdil ut queßxhel saß li gradas re nak laj Jehú tâxaklîk saß xbên ut queßxyâbasiheb lix trompeta ut queßxjap reheb chixyebal: —Laj Jehú, aßan li karey, chanqueb.
14
Joßcan nak laj Jehú quixcßûb ru chanru nak tixcamsi li rey Joram. Laj Jehú, aßan li ralal laj Josafat. Ut laj Josafat, aßan li ralal laj Nimsi. Laj Joram yô chixcolbal li tenamit Ramot cuan saß xcuênt Galaad chiru laj Hazael lix reyeb laj Siria. Chixjunileb li soldados aj Israel cuanqueb rochben laj Joram.
15
Li rey Joram ac xsukßi saß li tenamit Jezreel re tâqßuirâk xban nak quitochßeß xbaneb laj Siria nak cô chi pletic riqßuineb li rey Hazael. Laj Jehú quixye reheb li soldado: —Cui junaj kacßaßux, chebânu cuênt nak mâ ani tâêlk saß li tenamit Ramot re teßxic chixyebal resil reheb li cuanqueb Jezreel, chan.
16
Chirix aßan, laj Jehú quitakeß saß lix carruaje ut cô saß li tenamit Jezreel xban nak aran cuan laj Joram. Toj yaj. Laj Ocozías lix reyeb laj Judá yô chirulaßaninquil.
17
Li cuînk li yô chixcßacßalenquil li tenamit Jezreel cuan saß li cab najt xteram. Quiril nak yôqueb chak chi châlc lix soldados laj Jehú. Quixjap re chixyebal: —Cueßqueb chak jun chßûtal li soldados, chan. Li rey Joram quixye re: —Takla junak li cuînk chirix cacuây chixpatzßbal reheb ma saß usilal xeßchal, chan.
18
Li cuînk li queßxtakla cô chixcßulbal laj Jehú ut quixye re: —Li rey târaj tixnau ma saß usilal xatchal, chan re. Ut laj Jehú quixye re: —¿Cßaßru tâcuaj re aßan lâat? Qßue âcuib chicuix, chan. Ut li cuînk quixtâke laj Jehú. Li cuînk li yô chi cßacßalênc re li tenamit quixye re li rey Joram: —Li takl xcuulac riqßuineb, abanan incßaß chic xsukßi chak, chan.
19
Ut li rey Joram quixtakla jun chic lix takl chirix cacuây re tixpatzß re laj Jehú ma saß usilal xchal. Cô ut li cuînk. Nak quicuulac riqßuin laj Jehú, quixye re: —Li rey Joram xtakla xpatzßbal âcue ma saß usilal xatchal, chan. Ut laj Jehú quixye re: —¿Cßaßru tâcuaj re aßan lâat? Qßue âcuib chicuix, chan.
20
Li cuînk li yô chi cßacßalênc saß li tenamit quixye re li rey Joram: —Li takl xcuulac riqßuineb. Abanan chi moco aßan xsukßi chak. Li carruaje yô chi châlc saß junpât. Riqßuin aßan nacßutun nak mâre aßan laj Jehú li ralal laj Nimsi xban nak aßan naxberesi lix carruaje saß junpât. Chanchan li lôc, chan.
21
Li rey Joram quixye: —Cauresihomak lin carruaje re tinxic lâin chixcßulbal, chan. Nak ac xyâloß li carruaje, laj Joram quitakeß saß lix carruaje ut li rey Ocozías quitakeß ajcuiß saß lix carruaje aßan. Ut queßcôeb chixcßulbal laj Jehú. Queßxcßul ribeb saß lix naßaj laj Nabot, Jezreel xtenamit.
22
Nak li rey Joram quiril laj Jehú quixye re: —At Jehú, ¿ma saß usilal xatchal? chan. Laj Jehú quixye re: —¿Chanru nak tocuânk saß usilal nak lix Jezabel lâ naß toj yô chixlokßoninquileb li yîbanbil dios ut cßajoß li tûlac yô? chan.
23
Laj Joram quixsukßisi lix carruaje re tâêlelik ut quixjap re chixyebal re laj Ocozías: —¡At Ocozías, xoxbalakßi! chan.
24
Abanan laj Jehú quixtîca laj Joram riqßuin lix tzimaj. Nak quixcut chi cau, lix tzimaj saß xyi rix laj Joram qui-oc ut quinumeß saß li râm. Ut laj Joram quitßaneß saß lix carruaje chi camenak.
25
Laj Jehú quixye re laj Bidcar li nataklan saß xbêneb lix soldado: —Cutumak li camenak saß lix chßochß laj Nabot aj Jezreel. ¿Ma jultic âcue nak cuotz yôco chi xic chirix laj Acab, lix yucuaß laj Joram, nak li Kâcuaß Dios quixteneb li raylal aßin saß xbên laj Acab?
26
Quixye, “Ecuêr quicuil nak queßcamsîc laj Nabot ut eb li ralal. Ninye âcue nak tatinqßue chixtojbal âmâc saß ajcuiß li naßajej aßin. Lâin li Kâcuaß ninyehoc re aßin,” chan. Joßcan nak cßam li camenak ut cut aßan saß lix chßochß laj Nabot joß quixye li Kâcuaß, chan laj Jehú.
27
Laj Ocozías lix reyeb laj Judá quiril li quicßulman. Joßcan nak quiêlelic toj Bet-hagan. Abanan laj Jehú quixtâke ut quixye reheb lix soldados nak teßxcamsi laj Ocozías. Queßxcut chi tzimaj saß lix carruaje saß li taksînc Gur li cuan chixcßatk Ibleam. Abanan laj Ocozías cô toj Meguido ut aran quicam.
28
Ut eb li nequeßcßanjelac chiru laj Ocozías queßxcßam li camenak toj Jerusalén ut queßxmuk saß lix tenamit laj David saß li naßajej li queßmukeß cuiß lix xeßtônil xyucuaß.
29
(Nak yô junlaju chihab roquic chokß xreyeb laj Israel laj Joram li ralal laj Acab, laj Ocozías qui-oc chokß xreyeb laj Judá.)
30
Chirix chic aßan laj Jehú quisukßi Jezreel ut lix Jezabel quirabi resil. Quixbon li ru ut quixyîb chi us li rismal ut quixxakab rib chi iloc saß ventana.
31
Nak laj Jehú qui-oc saß li tenamit, lix Jezabel quixye re: —¿Ma saß usilal xatchal, at Zimri? Lâat li xacamsi lâ rey.
32
Laj Jehú qui-iloc saß li ventana ut quixjap re chixyebal: —¿Ani tâoquênk chicuix? chan. Cuib oxibeb li cuînk eunuco yôqueb chi iloc saß li ventana.
33
Laj Jehú quixye reheb: —Cutumak li ixk aßan takßa, chan. Ut queßxcut li ixk takßa. Quirachoc lix quiqßuel chiru li tzßac ut chirixeb ajcuiß li cacuây. Ut laj Jehú quixnumsiheb lix cacuây ut eb lix carruaje saß xbên lix Jezabel.
34
Chirix aßan laj Jehú qui-oc saß li palacio ut quicuaßac ut qui-ucßac. Tojoßnak quixye reheb: —Anakcuan texxic chixmukbal li mâus aj ixk aßan. Têmuk xban nak aßan xrabin jun li rey, chan.
35
Abanan nak queßcuulac cuan cuiß li camenak re teßxmuk, incßaß chic queßxtau. Caßaj cuiß lix bakel lix jolom, li rok ut li rukß.
36
Nak li cuînk queßsukßi, queßxye re laj Jehú. Ut laj Jehú quixye: —Xcßulman joß quixye li Kâcuaß Dios re li profeta Elías, Tisbe xtenamit, nak quixye, “Eb li tzßiß teßxtiu lix tibel lix Jezabel saß li naßajej Jezreel.”Lix tibel, aßan chanchanak li cßot saß li chßochß aran Jezreel re nak mâ ani tâyehok re, “Cueß lix tibel lix Jezabel”, chan laj Jehú.
37
Lix tibel, aßan chanchanak li cßot saß li chßochß aran Jezreel re nak mâ ani tâyehok re, “Cueß lix tibel lix Jezabel”, chan laj Jehú.
← Chapter 8
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 10 →
All chapters:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25