1 Samuel 5

Romanian Cornilescu 1928 - Not Sure

← Chapter 4 Jump to: Chapter 6 →

1Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, şi l-au dus din Eben-Ezer la Asdod

2După ce au pus mîna pe chivotul lui Dumnezeu, Filistenii l-au dus în casa lui Dagon (Zeul peşte) şi l-au aşezat lîngă Dagon.

3A doua zi, Asdodenii, cari se sculaseră dis de dimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pămînt, înaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon, şi l-au pus înapoi la locul lui.

4Şi a doua zi, sculîndu-se disdedimineaţă, au găsit pe Dagon întins cu faţa la pămînt, înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon şi cele două mîni ale lui erau tăiate pe prag, şi nu- i rămăsese decît trunchiul.

5De aceea, pînă în ziua de azi, preoţii lui Dagon şi toţi ceice intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag.

6Mîna Domnului a apăsat asupra celor din Asdod, şi i- a pustiit; i- a lovit cu bube... la şezut, atît în Asdod cît şi în ţinutul lui.

7Cînd au văzut că aşa stau lucrurile, oamenii din Asdod au zis: ’Chivotul Dumnezeului lui Israel să nu rămînă la noi, căci mîna Lui apasă asupra noastră şi asupra lui Dagon, dumnezeul nostru.’

8Şi au trimes şi au adunat la ei pe toţi domnitorii Filistenilor, şi au zis: ’Ce să facem cu chivotul Dumnezeului lui Israel?’ Domnitorii au răspuns: ’Să se ducă la Gat chivotul Dumnezeului lui Israel.’ Şi au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel.’

9Dar după ce a fost dus acolo, mîna Domnului a apăsat asupra cetăţii, şi a fost o mare groază; a lovit... pe oamenii cetăţii dela mic pînă la mare, şi au avut o spuzenie de bube la şezut.

10Atunci au trimes chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Cînd a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, Ecroniţii au strigat: ’Au adus la noi chivotul Dumnezeului lui Israel, ca să ne omoare, pe noi şi poporul nostru.’

11Şi au trimes şi au strîns pe toţi domnitorii Filistenilor, şi au zis: ’Trimeteţi înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel; să se întoarcă la locul lui, ca să nu ne omoare, pe noi şi poporul nostru.’ Căci în toată cetatea era o groază de moarte, şi mîna lui Dumnezeu apăsa cu putere.

12Oamenii cari nu mureau, erau loviţi cu bube la şezut, şi ţipetele cetăţii se înălţau pînă la cer.

← Chapter 4 Jump to: Chapter 6 →