Ezekiel 8

Romanian Cornilescu 1928 - Not Sure

← Chapter 7 Jump to: Chapter 9 →

1În al şaselea an, în ziua a cincea a lunii a şasea, pe cînd şedeam în casă, şi bătrînii lui Iuda şedeau înaintea mea, mîna Domnului Dumnezeu a căzut peste mine.

2M'am uitat, şi iată că era un chip care avea o înfăţişare de om; dela coapse în jos, era foc, şi dela coapse în sus era ceva strălucitor, ca nişte aramă lustruită.

3El a întins ceva ca o mînă, şi m'a apucat de zulufii capului. Duhul m'a răpit între pămînt şi cer şi m'a dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii dela curtea din lăuntru, care caută spre meazănoapte, unde era locul idolului geloziei, care stîrnea gelozia Domnului.

4Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, aşa cum o văzusem în vale.

5El mi- a zis: ’Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!’ Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare.

6Şi El mi- a zis: ’Fiul omului, vezi ce fac ei? Vezi tu marile urîciuni, pe cari le săvîrşeşte aici casa lui Israel, ca să Mă depărteze de sfîntul Meu locaş? Dar vei mai vedea şi alte urîciuni şi mai mari!’

7Atunci m'a dus la poarta curţii. M'am uitat, şi iată că era o gaură în părete!

8Şi mi- a zis: ’Fiul omului, ia sapă în părete!’ Am săpat în zid, şi iată că era o uşă.

9Şi mi- a zis: ’Intră, şi vezi urîciunile cele rele, pe cari le săvîrşesc ei aici!’

10Am intrat şi m'am uitat; şi iată că erau tot felul de chipuri de tîrîtoare şi de dobitoace urîcioase, şi toţi idolii casei lui Israel, zugrăviţi pe perete de jur împrejur.

11Înaintea acestor idoli stăteau şaptezeci de oameni din bătrînii casei lui Israel, în mijlocul cărora era Iaazania, fiul lui Şafan; fiecare din ei avea o cădelniţă în mînă şi se înălţa un nor gros de tămîie.

12Şi El mi- a zis: ’Fiul omului, vezi ce fac în întunerec bătrînii casei lui Israel, fiecare în odaia lui plină de chipuri? Căci ei zic: , Nu ne vede Domnul; a părăsit Domnul ţara aceasta!’`

13Şi mi- a zis: ’Vei mai vedea şi alte alte urîciuni mari, pe cari le săvîrşesc ei!’

14Şi m'a dus la intrarea porţii Casei Domnului din spre miazănoapte. Şi iată că acolo stăteau nişte femei, cari plîngeau pe Tamuz.

15Şi El mi- a zis: ’Vezi, fiul omului? Vei mai vedea şi alte urîciuni mai mari decît acestea!’

16Şi m'a dus în curtea dinlăuntru a Casei Domnului. Şi iată că la uşa Templului Domnului, între pridvor şi altar, erau aproape douăzeci şi cinci de oameni, cu dosul întors spre Templul Domnului şi cu faţa spre răsărit; şi se închinau înaintea soarelui spre răsărit.

17Şi El mi- a zis: ’Vezi, fiul omului? Este prea puţin oare pentru casa lui Iuda că săvîrşesc ei urîciunile pe cari le săvîrşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara cu sîlnicie şi să nu înceteze să Mă mînie? Iată că ei îşi apropie ramura de nas!

18De aceea şi Eu, voi lucra cu urgie; ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura; chiar dacă vor striga în gura mare la urechile Mele, tot nu- i voi asculta.’

← Chapter 7 Jump to: Chapter 9 →