John 21

Romanian Cornilescu 1928 - Not Sure

← Chapter 20 Jump to:

1După aceea Isus S'a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S'a arătat:

2Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei, şi alţi doi din ucenicii lui Isus, erau împreună.

3Simon Petru le- a zis: ’Mă duc să prind peşte.’ ’Mergem şi noi cu tine,’ i-au zis ei. Au ieşit, şi au intrat într'o corabie; şi n'au prins nimic în noaptea aceea.

4Dimineaţa, Isus stătea pe ţărm; dar ucenicii nu ştiau că este Isus.

5’Copii’, le- a zis Isus, ’aveţi ceva de mîncare?’ Ei i-au răspuns: ’Nu’.

6El le- a zis: ’Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei, şi veţi găsi.’ Au aruncat- o deci, şi n'o mai puteau trage de mulţimea peştilor.

7Atunci ucenicul, pe care- l iubea Isus, a zis lui Petru: ’Este Domnul!’ Cînd a auzit Simon Petru că este Domnul şi- a pus haina pe el, şi s'a încins, căci era desbrăcat, şi s'a aruncat în mare.

8Ceilalţi ucenici au venit cu corăbioara, trăgînd mreaja cu peşti, pentrucă nu erau departe de ţărm decît ca la două sute de coţi.

9Cînd s'au pogorît pe ţărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi pîne.

10Isus le- a zis: ’Aduceţi din peştii, pe cari i-aţi prins acum.’

11Simon Petru s'a suit în corăbioară, şi a tras mreaja la ţărm, plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari: şi, măcar că erau atîţia, nu s'a rupt mreaja.

12’Veniţi de prînziţi,’ le- a zis Isus. Şi nici unul din ucenici nu cuteza să- L întrebe: ’Cine eşti?’ căci ştiau că este Domnul.

13Isus S'a apropiat, a luat pînea, şi le- a dat; tot aşa a făcut şi cu peştele.

14Aceasta era a treia oară cînd Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce înviase din morţi.

15După ce au prînzit, Isus a zis lui Simon Petru: ’Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decît aceştia?’ ’Da, Doamne’, I- a răspuns Petru, ’ştii că Te iubesc.’ Isus i- a zis: ’Paşte mieluşeii Mei.’

16I- a zis a doua oară: ’Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?’ ’Da Doamne’, I- a răspuns Petru, ’ştii că Te iubesc.’ Isus i- a zis: ’Paşte oiţele Mele’.

17A treia oară i- a zis Isus: ’Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?’ Petru s'a întristat că- i zisese a treia oară: ’Mă iubeşti?’ Şi I- a răspuns: ’Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.’ Isus i- a zis: ’Paşte oile Mele!

18Adevărat, adevărat, îţi spun că, atunci cînd erai mai tînăr, singur te încingeai şi te duceai unde voiai; dar cînd vei îmbătrîni, îţi vei întinde mînile, şi altul te va încinge, şi te va duce unde nu vei voi.’

19A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, după ce a vorbit astfel, i- a zis: ’Vino după Mine.’

20Petru s'a întors, şi a văzut venind după ei pe ucenicul pe care- l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus, şi zisese: ’Doamne, cine este celce Te vinde?’

21Petru s'a uitat la el, şi a zis lui Isus: ’Doamne, dar cu acesta ce va fi?’

22Isus i- a răspuns: ’Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!’

23Din pricina aceasta, a ieşit svonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: ’Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?’

24Ucenicul acesta este celce adevereşte aceste lucruri, şi care le- a scris. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.

25Mai sînt multe alte lucruri, pe cari le- a făcut Isus, cari, dacă s'ar fi scris cu deamăruntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n'ar fi putut încăpea cărţile cari s'ar fi scris. Amin

← Chapter 20 Jump to: