bible
ra
🌐 Language
English
Español
Français
Deutsch
Português
Italiano
Nederlands
Русский
中文
日本語
한국어
العربية
Türkçe
Tiếng Việt
ไทย
Indonesia
All Languages
Home
/
Romanian
/
Romanian 1931
/
Job 3
Job 3
Romanian 1931
← Chapter 2
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 32
Chapter 33
Chapter 34
Chapter 35
Chapter 36
Chapter 37
Chapter 38
Chapter 39
Chapter 40
Chapter 41
Chapter 42
Chapter 4 →
1
După aceasta Iov și‐a deschis gura și și‐a blestemat ziua.
2
Și Iov a răspuns și a zis:
3
Pierdută să fie ziua în care m‐am născut și noaptea care a zis: S‐a zămislit un copil de parte bărbătească!
4
Ziua aceea să fie întuneric; să n‐o caute Dumnezeu de sus, și să nu lumineze lumina peste ea!
5
Întunericul și umbra morții s‐o ceară; un nor să locuiască peste ea; tot ce întunecă ziua s‐o înspăimânte!
6
Noaptea aceea să dea negura peste ea; să nu se bucure între zilele anului, să nu vină în numărul lunilor!
7
Iată, noaptea aceea să fie stearpă; niciun glas bucuros să nu vină în ea!
8
S‐o blesteme cei ce blestemă ziua, cei ce sunt gata să deștepte Leviatanul!
9
Să se întunece stelele amurgului ei; să aștepte lumină și să nu fie, nici să nu vadă genele zorilor!
10
Pentru că n‐a închis ușile pântecelui mamei mele, și n‐a ascuns necazul dinaintea ochilor mei.
11
De ce n‐am murit în pântece? De ce nu mi‐am dat duhul când am ieșit din pântece?
12
Pentru ce m‐au primit genunchii? Și pentru ce țâțele, ca să sug?
13
Căci acum aș zăcea și aș fi liniștit; aș dormi și aș avea odihnă:
14
cu împărații și sfetnicii pământului, care și‐au zidit locuri pustii;
15
sau cu mai marii care aveau aur și își umpleau casele cu argint:
16
sau ca o naștere timpurie ascunsă, n‐aș mai fi fost, ca pruncii care n‐au văzut lumina!
17
Acolo cei răi încetează de a tulbura și cei istoviți se odihnesc.
18
Acolo cei prinși sunt ușurați cu toții, n‐aud glasul celui ce‐i îmboldește.
19
Cei mici și cei mari sunt acolo, și robul e slobod de domnul său.
20
Pentru ce se dă lumină celui în necaz și viață celor amărâți la suflet,
21
care așteaptă moartea și nu vine și sapă după ea mai mult decât ca după comori ascunse;
22
care se bucură foarte mult și se veselesc când găsesc mormântul?
23
Pentru ce se dă lumină omului căruia îi este ascunsă calea sa și pe care Dumnezeu l‐a îngrădit?
24
Căci suspinul meu vine înaintea pâinii mele și răcnetele mele se varsă ca apele.
25
Căci de ce m‐am temut aceea a venit peste mine și de ce m‐am înspăimântat aceea m‐a ajuns.
26
N‐am pace, n‐am liniște, n‐am odihnă și vine necaz.
← Chapter 2
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 32
Chapter 33
Chapter 34
Chapter 35
Chapter 36
Chapter 37
Chapter 38
Chapter 39
Chapter 40
Chapter 41
Chapter 42
Chapter 4 →
All chapters:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42