3 John 1

Romanian 2014

Jump to:

1„Prezbiterul, către acel, Pe care îl iubește el, Într-adevăr. Este numit Gaiu, acel om preaiubit.

2Eu, prea iubite, îți doresc Să-ți meargă bine și voiesc Ca sănătatea ta să crească, Precum știut-a să sporească Și al tău suflet, tot mereu.

3Află acuma, dragul meu, Că foarte mult m-am bucurat, Când, de frați, fost-am înștiințat, Că, adevărului, îi ești Tu, credincios, și că pășești Numai pe calea lui, mereu.

4Mai mare bucurie, eu, Decât s-aud de-ai mei copii Că umblă-n adevăr, să știi Că, niciodată, n-am avut.

5Deci prea iubite, am văzut, Cum că areți credincioșie, În ceea ce lucrezi tu, fie Că-i în folosul fraților, Fie în al străinilor.

6Ei, află, c-au mărturisit Bisericii, căci au vorbit De dragostea ce este-n tine. Acuma dar, vei face bine Ca să te îngrijești – vreau eu – În chip vrednic de Dumnezeu, De-a lor călătorie. Ei –

7E vorba de frații acei, De care știi – au mers în lume, Din dragoste pentru-al Său Nume, Și, de la Neamuri, n-au primit Nimic. De-aceea, m-am gândit

8Că noi suntem datori să știm, Pe acești oameni, să-i primim Cum trebuie și să-ncercăm Ca împreună să lucrăm, Cu adevărul. Am mai scris

9Încă ceva, și am trimis Bisericii; dar am văzut Că Diotref nici nu a vrut A ști de noi, căci el voia, Întâietate, a avea, Între ei toți. Dar când sosesc,

10Acolo, am să-i amintesc De faptele ce-a săvârșit, Căci clevetește-am auzit, Cu vorbe rele, despre noi. Și tot nu e destul. Apoi, Nu numai că nu îi primește, Pe frați, dar se împotrivește, Când alții vor să îi primească, Și-ajunge să îi izgonească Și din Biserică. Nu-i bine!

11Chiar de aceea, pentru tine, Am – prea iubitule – un sfat: Să nu urmezi răul, vreodat’, Ci bine doar, să faci, mereu. Cel care e din Dumnezeu, Doar fapte bune săvârșește.

12Aud, acum, că se vorbește, Despre Dimitrie, de bine. Așa îl laudă oricine – Chiar Adevărul a-ntărit Ceea ce ni s-a povestit. Și noi mărturisim, la fel, Atunci când pomenim de el. Și mărturia noastră, dată, Știm bine că-i adevărată.

13Multe-am avut să îți fi zis, Dar n-am vrut să le spun în scris, Pe o hârtie, cu condei.

14Dar am nădejde, cu temei, Că în curând, am să sosesc La voi și-atunci, am să-ți vorbesc, Nu prin scrisoare, cu măsură, Ci mai pe larg, gură la gură. Prietenii tăi îți transmit Doar sănătate. Eu trimit, Prietenilor mei, prin tine, Tot sănătate și mult bine. Când le transmiți urarea mea, Să le vorbești pe nume-aș vrea. Deci, sănătate, până vin, Eu vă trimit, la toți. Amin.”

Jump to: