2 Chronicles 1

Romanian 2018

Jump to: Chapter 2 →

1Solomon – fiul lui David – și-a consolidat guvernarea; iar Dumnezeul lui numit Iahve l-a susținut, ajutându-l să ajungă tot mai influent.

2Solomon a vorbit întregului popor Israel: conducătorilor care aveau în subordinea lor mii de oameni și celor care aveau sute de oameni, judecătorilor, tuturor liderilor lui Israel și conducătorilor de familii.

3Acest lucru s-a întâmplat după ce Solomon s-au dus împreună cu toți cei adunați și au ajuns pe înălțimea de la Ghivon. Acolo era Cortul Întâlnirii cu Dumnezeu – acel cort pe care Moise, sclavul lui Iahve, îl făcuse în deșert.

4Cufărul lui Dumnezeu fusese luat de David din Chiriat-Iearim și dus în locul pe care el i-l pregătise; pentru că el îi instalase un cort la Ierusalim.

5Dar altarul de bronz pe care îl făcuse Bețaleel – fiul lui Uri, fiul lui Hur – era (tot) înaintea Tabernacolului lui Iahve. Solomon a căutat pe Iahve împreună cu cei adunați acolo – înaintea acelui altar.

6Solomon s-a dus înaintea lui Iahve acolo unde era altarul de aramă, la Cortul Întâlnirii; și a oferit pe el o mie de arderi integrale.

7În acea noapte, Dumnezeu i S-a revelat lui Solomon; și i-a zis: „Cere-Mi orice dorești să îți dau!”

8Solomon I-a răspuns lui Dumnezeu: „Tu ai manifestat o mare bunătate față de tatăl meu – față de David – și m-ai pus să guvernez (poporul Israel) în locul lui.

9Acum, Doamne, Dumnezeule, consolidează promisiunea pe care i-ai făcut-o tatălui meu – David – pentru că Tu m-ai pus să guvernez un popor cu mulți oameni: ca particulele din care este format praful de pământ.

10Și pentru că se întâmplă așa, dă-mi înțelepciune și cunoștință, ca să pot conduce acest popor; pentru că cine poate judeca poporul Tău care este atât de numeros?”

11Dumnezeu i-a răspuns lui Solomon: „Am reținut care este dorința inimii tale. Observ că nu ai cerut nici bogăție, nici prosperitate, nici faimă, nici moartea dușmanilor tăi și nicio viață lungă; ci dorești înțelepciune și cunoștință ca să poți judeca poporul în mijlocul căruia te-am pus să guvernezi.

12Deci pentru că aceasta este dorința ta, ți-am aprobat cererea pentru înțelepciune și pentru cunoștință. Ele îți sunt deja date. În plus, îți voi da bogății, prosperitate și faimă – așa cum nu au mai avut niciunul dintre regii care au trăit înaintea ta; și nici nu va mai avea nimeni dintre cei care îți vor urma!”

13Apoi Solomon a plecat de la înălțimea din Ghivon unde era Cortul Întâlnirii, s-a întors la Ierusalim și a guvernat poporul Israel.

14Solomon a adunat care și cai. Avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de cai. Îi ținea în orașele făcute în mod intenționat pentru care și la Ierusalim.

15Regele a făcut ca argintul și aurul să fie la fel de banale în Ierusalim ca pietrele; iar cedrii ajunseseră la fel de numeroși ca sicomorii care cresc pe dealuri.

16Caii lui Solomon erau aduși din Egipt și din Cue. Comercianții regelui îi cumpărau din Cue pe un preț stabilit.

17Ei cumpărau un car din Egipt cu șase sute de șecheli de argint și un cal cu o sută cincizeci de șecheli. În același timp, vindeau cai și care tuturor regilor hitiților și regilor Aramului.

Jump to: Chapter 2 →