Numbers 21

Romanian 2020

← Chapter 20 Jump to: Chapter 22 →

1Regele din Arád, un canaanean care locuia la sud, a auzit că Israél vine pe drumul Atarím. El s-a luptat împotriva lui Israél și a luat prizonieri dintre ei.

2Israél a făcut Domnului un vot și a zis: „Dacă vei da poporul acesta în mâinile mele, îi voi distruge cetățile”.

3Domnul a ascultat glasul lui Israél și i-a dat pe canaaneéni [în mâinile lui] și ei i-au distrus pe ei și cetățile lor. Au dat acelui loc numele de Hormá.

4Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edóm. Poporul și-a pierdut răbdarea pe drum.

5A vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-ați scos din Egipt, ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă și ni s-a scârbit sufletul de această hrană mizerabilă”.

6Atunci Domnul a trimis împotriva poporului șerpi veninoși: au mușcat poporul și a murit multă lume în Israél.

7Poporul a venit la Moise și i-a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta. Roagă-te Domnului ca să îndepărteze de la noi șerpii!”. Și Moise s-a rugat pentru popor.

8Domnul i-a zis lui Moise: „Fă-ți un șarpe și pune-l pe un stâlp; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi”.

9Moise a făcut un șarpe din bronz și l-a pus pe un stâlp. Când șarpele mușca pe cineva și [acesta] privea spre șarpele din bronz, trăia.

10Fiii lui Israél au plecat și și-au fixat tabăra la Obót.

11Au plecat de la Obót și și-au fixat tabăra la Iié-Ha-Abarím, în pustiul din fața lui Moáb, spre răsăritul soarelui.

12De acolo au plecat și și-au fixat tabăra în valea Zéred.

13De acolo au plecat și și-au fixat tabăra dincolo de Arnón, care este în pustiul ce iese din ținutul Amoréilor; căci Arnón este hotarul lui Moáb, între Moáb și Amoréi.

14De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului: „Vahéb în Sufá și torenții, Arnónul,

15versantul torenților care se înclină spre sediul Ar și ating ținutul Moáb”.

16Și de acolo, la Béer. La această fântână Domnul i-a zis lui Moise: „Adună poporul și le voi da apă!”.

17Atunci a cântat Israél cântarea aceasta: „Țâșnește, fântână! Cântați pentru ea!

18Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au săpat-o mai-marii poporului cu sceptrul, cu toiegele lor!”. Din pustiu [s-au dus] la Mataná;

19de la Mataná, la Nahaliél; de la Nahaliél, la Bamót;

20de la Bamót, la valea care este în câmpia Moábului, la vârful [muntelui] Pisgá, care dă spre pustiu.

21Israél a trimis mesageri la Sihón, regele amoréilor, ca să-i spună:

22„Lasă-mă să trec prin țara ta; nu ne vom abate nici pe câmpii, nici în vii și nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul regal până vom traversa ținutul tău”.

23Dar Sihón nu i-a dat voie lui Israél să treacă prin ținutul lui. Sihón a strâns tot poporul și a ieșit înaintea lui Israél, în pustiu. A venit la Iáhaț și s-a luptat împotriva lui Israél.

24Israél l-a lovit cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țara de la Arnón până la Iabóc, până la hotarul fiilor lui Amón; căci hotarul fiilor lui Amón era întărit.

25Israél a luat toate cetățile acelea și a locuit în toate cetățile amoréilor, în Heșbón și în toate suburbiile lui.

26Căci Heșbón era o cetate a lui Sihón, regele amoréilor care se luptase înainte împotriva regelui din Moáb și-i luase toată țara din mâna lui, până la Arnón.

27De aceea zic poeții: „Veniți la Heșbón! Să se zidească și să se întărească cetatea lui Sihón!

28Căci un foc a ieșit din Heșbón, o flacără din cetatea lui Sihón și a mistuit pe Ar-Moáb, pe stăpânii înălțimilor Arnónului.

29Vai de tine, Moáb! Ești pierdut, popor al lui Chemóș! El i-a făcut pe fiii lui fugari și pe fetele lui captive pentru Sihón, regele amoréilor.

30Am tras cu săgeți asupra lor: Heșbón este distrus până la Dibón; și conducătorii lor, până la Nófah, care este lângă Madába ”.

31Israél s-a stabilit în țara amoréilor.

32Moise a trimis să cerceteze Iazér și au luat suburbiile lui; el i-a izgonit pe amoréii care erau acolo.

33S-au întors și au urcat pe drumul spre Basán. Og, regele din Basán, le-a ieșit înainte cu tot poporul lui ca să lupte împotriva lor la Edréi.

34Domnul i-a zis lui Moise: „Nu te teme de el, căci îi dau în mâinile tale pe el și tot poporul lui și toată țara lui; să-i faci cum i-ai făcut lui Sihón, regele amoréilor, care locuia la Heșbón!”.

35I-au lovit pe el și pe fiii lui și pe tot poporul lui, încât n-au mai lăsat niciun supraviețuitor și au pus stăpânire pe țara lui.

← Chapter 20 Jump to: Chapter 22 →