John 21

Romanian 2022

← Chapter 20 Jump to:

1După aceea, Isus li S‑a mai arătat ucenicilor Săi la Marea Tiberiadei. Iată cum li S‑a arătat:

2Simon Petru, Toma, zis Geamănul, Natanael, cel din Cana Galileei, fiii lui Zebedei și alți doi din ucenicii lui Isus erau împreună.

3Simon Petru le‑a zis: „Mă duc să pescuiesc.” „Mergem și noi cu tine”, i‑au zis ei. Au ieșit și s‑au suit în barcă, dar în noaptea aceea n‑au prins nimic.

4Dimineața, Isus stătea pe țărm, dar ucenicii nu știau că este El.

5„Prieteni”, le‑a zis Isus, „nu aveți ceva de mâncare?” Ei i‑au răspuns: „Nu.”

6El le‑a zis: „Aruncați mreaja în partea dreaptă a bărcii și veți găsi!” Au aruncat‑o deci și n‑o mai puteau trage de mulțimea peștilor.

7Atunci, ucenicul pe care‑l iubea Isus i‑a zis lui Petru: „Este Domnul!” Când a auzit Simon Petru că este Domnul, și‑a pus haina pe el și s‑a încins, căci era fără haină, și s‑a aruncat în mare.

8Ceilalți ucenici au venit cu o barcă mică, pentru că nu erau departe de țărm, ci cam la două sute de coți, ca să tragă mreaja cu pești.

9Când s‑au coborât pe țărm, au văzut acolo un foc de cărbuni, pește pus deasupra și pâine.

10Isus le‑a zis: „Aduceți din peștii pe care i‑ați prins acum!”

11Simon Petru s‑a suit și a tras la țărm mreaja, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari; și, măcar că erau atâția, nu s‑a rupt mreaja.

12„Veniți să mâncați!”, le‑a zis Isus. Și niciunul din ucenici nu cuteza să‑L întrebe: „Cine ești?”, căci știau că este Domnul.

13Isus S‑a apropiat, a luat pâinea și le‑a dat‑o; la fel și cu peștele.

14Aceasta era a treia oară când Se arăta Isus ucenicilor Săi după ce a înviat din morți.

15După ce au prânzit, Isus i‑a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești tu mai mult decât aceștia?” „Da, Doamne”, I‑a răspuns Petru, „Tu știi că Te iubesc.” Isus i‑a zis: „Paște mielușeii Mei!”

16I‑a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești?” „Da, Doamne”, I‑a răspuns Petru, „Tu știi că Te iubesc.” Isus i‑a zis: „Păstorește oile Mele!”

17Isus i‑a zis a treia oară: „Simone, fiul lui Ioan, Mă iubești?” Petru s‑a întristat că‑i zisese a treia oară: „Mă iubești?” Și I‑a răspuns: „Doamne, Tu toate le știi; știi că Te iubesc.” Isus i‑a zis: „Paște oile Mele!

18Adevărat, adevărat îți spun: atunci când erai mai tânăr, te încingeai singur și te duceai unde voiai; dar, când vei îmbătrâni, îți vei întinde mâinile și altul te va încinge și te va duce unde nu vei vrea.”

19A zis lucrul acesta arătând cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Și, după ce a vorbit astfel, i‑a zis: „Urmează‑Mă!”

20Petru s‑a întors și l‑a văzut venind după ei pe ucenicul pe care‑l iubea Isus (cel care se rezemase la cină pe pieptul lui Isus și zisese: „Doamne, cine este cel ce Te va vinde?”).

21Când l‑a văzut, Petru I‑a zis lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?”

22Isus i‑a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni, ce‑ți pasă ție? Tu urmează‑Mă!”

23Astfel a ieșit cuvântul acesta printre frați: că ucenicul acela nu va muri. Însă Isus nu‑i spusese lui Petru că ucenicul nu va muri, ci: „Dacă vreau ca el să rămână până voi veni, ce‑ți pasă ție?”

24Acesta este ucenicul care dă mărturie despre aceste lucruri și care le‑a scris. Și știm că mărturia lui este adevărată.

25Mai sunt multe altele pe care le‑a făcut Isus, dar, dacă s‑ar scrie cu de‑amănuntul, cred că lumea toată n‑ar putea cuprinde cărțile scrise. Amin!

← Chapter 20 Jump to: