Luke 2

Romanian 2022

← Chapter 1 Jump to: Chapter 3 →

1În zilele acelea, a ieșit poruncă de la Cezar Augustus să se înscrie toată lumea.

2Recensământul acesta s‑a făcut pentru prima dată pe vremea când Quirinius era guvernator al Siriei.

3Toți mergeau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.

4Iosif s‑a suit și el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem – fiindcă era din casa și din seminția lui David –

5ca să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.

6Pe când erau ei acolo, s‑a împlinit vremea ca ea să nască.

7Și L‑a născut pe Fiul ei întâi născut, L‑a înfășat și L‑a culcat într‑o iesle, pentru că la han nu mai era loc pentru ei.

8În ținutul acela erau niște păstori care stăteau afară, în câmp, păzindu‑și turma în timpul nopții.

9Și [iată că] un înger al Domnului li s‑a arătat și slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei au fost cuprinși de o mare spaimă,

10dar îngerul le‑a zis: „Nu vă temeți! Iată, vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot poporul:

11astăzi, în cetatea lui David, vi S‑a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.

12Acesta vă va fi semnul: veți găsi un copilaș înfășat și culcat într‑o iesle.”

13Și deodată, alături de înger a venit mulțime de oștire cerească, lăudându‑L pe Dumnezeu și zicând:

14„Slavă lui Dumnezeu în înălțimi și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui!”

15După ce au plecat îngerii de la ei către cer, păstorii și‑au zis unii altora: „Să mergem până la Betleem și să vedem ce s‑a întâmplat și ce ne‑a făcut cunoscut Domnul!”

16Au plecat în grabă și i‑au găsit pe Maria, pe Iosif și pe copilaș culcat în iesle.

17Când L‑au văzut, au povestit ce li se spusese despre copil.

18Toți cei ce i‑au auzit s‑au mirat de cele spuse de ei.

19Maria păstra toate cuvintele acestea, cântărindu‑le în inima ei.

20Păstorii s‑au întors, slăvindu‑L și lăudându‑L pe Dumnezeu pentru toate câte auziseră și văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.

21Când a venit ziua a opta, în care trebuia circumcis copilul, I‑au pus numele Isus, care i‑a fost dat de înger înainte de zămislirea Sa.

22Iar când s‑au împlinit zilele curățirii lor, după Legea lui Moise, L‑au adus la Ierusalim ca să‑L înfățișeze înaintea Domnului,

23după cum este scris în Legea Domnului: Orice întâi născut de parte bărbătească va fi socotit sfânt pentru Domnul,

24și ca să aducă jertfă, după cum se spune în Legea Domnului: o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.

25Și iată că în Ierusalim era un om pe nume Simeon. Omul acesta, care era drept și temător de Dumnezeu, aștepta mângâierea lui Israel, și Duhul Sfânt era asupra lui.

26El fusese înștiințat de Duhul Sfânt că nu va muri înainte de a‑L vedea pe Unsul Domnului.

27Și a venit în Templu îndemnat de Duhul. Iar când părinții L‑au adus pe copilul Isus pentru a‑I face după rânduiala din Lege,

28Simeon L‑a luat în brațe, L‑a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:

29„Acum, dă drumul în pace robului Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău,

30căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,

31pe care ai pregătit‑o în fața tuturor popoarelor,

32lumină care aduce descoperire neamurilor și slavă poporului Tău, Israel.”

33Tatăl și mama Lui se minunau de cele ce se spuneau cu privire la El.

34Simeon i‑a binecuvântat și i‑a zis Mariei, mama Lui: „Iată, acest Copil este menit să ducă la căderea și ridicarea multora din Israel și ca un semn care va stârni împotrivire

35– chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie – ca să fie dezvăluite gândurile multor inimi.”

36Mai era acolo și o profetesă, Ana, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea era foarte înaintată în vârstă și trăise cu bărbatul ei șapte ani după fecioria ei.

37Fiind văduvă și în vârstă de optzeci și patru de ani, nu se depărta de Templu și zi și noapte slujea cu post și rugăciuni.

38A venit și ea în același ceas și‑I mulțumea lui Dumnezeu, vorbind despre Isus tuturor celor ce așteptau răscumpărarea Ierusalimului.

39După ce au împlinit rânduiala cerută de Legea Domnului, s‑au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.

40Iar Copilul creștea și Se întărea, era tot mai plin de înțelepciune, și harul lui Dumnezeu era peste El.

41În fiecare an, părinții lui Isus mergeau la Ierusalim cu ocazia sărbătorii Paștelui.

42Când era El în vârstă de doisprezece ani, s‑au suit [la Ierusalim], după obiceiul sărbătorii.

43După ce au trecut acele zile, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim, iar părinții Lui n‑au știut.

44Au crezut că este cu tovarășii lor de călătorie și au mers cale de o zi; apoi L‑au căutat printre rudele și cunoscuții lor,

45dar nu L‑au găsit, așa că s‑au întors la Ierusalim să‑L caute.

46După trei zile L‑au găsit în Templu, așezat în mijlocul învățătorilor, ascultându‑i și punându‑le întrebări.

47Toți care‑L auzeau erau uimiți de priceperea și răspunsurile Lui.

48Când L‑au văzut părinții Lui, au rămas înmărmuriți, iar mama Lui I‑a zis: „Copile, de ce ne‑ai făcut una ca asta? Iată că tatăl Tău și cu mine Te‑am căutat îngrijorați.”

49El le‑a zis: „De ce M‑ați căutat? Nu știați că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”

50Dar ei n‑au înțeles ce le‑a spus.

51Apoi, S‑a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret și le era supus. Mama Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei.

52Și Isus creștea în înțelepciune, în statură și în har înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor.

← Chapter 1 Jump to: Chapter 3 →