Matthew 21

Romanian 2023

← Chapter 20 Jump to: Chapter 22 →

1Când se apropiau de Ierusalim și au ajuns la Betfaghe, la Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi ucenici

2zicându-le: „Mergeți în satul care este înaintea voastră și veți găsi îndată o măgăriță legată și, împreună cu ea, un măgăruș. Dezlegați-i și aduceți-i la Mine!

3Și, dacă vă va zice cineva ceva, să spuneți: «Domnul are nevoie de ei!» Și îi va trimite imediat.”

4Lucrul acesta s-a întâmplat ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul care zice:

5Spuneți fiicei Sionului: „Iată, Împăratul tău vine la tine, blând și călare pe un măgar, pe un măgăruș, pe mânzul unei măgărițe”!

6Ucenicii s-au dus și au făcut întocmai cum le-a poruncit Isus.

7Au adus măgărița și măgărușul, și-au așezat hainele peste ei și El S-a așezat deasupra.

8Cei mai mulți din mulțime și-au întins hainele pe drum. Alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe drum.

9Mulțimile care mergeau înaintea Lui și cele care veneau după El strigau: Osana Fiului lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile preaînalte!

10Când a intrat El în Ierusalim, toată cetatea fremăta și se întreba: „Cine este acesta?”

11Și mulțimile ziceau: „Acesta este Isus, profetul din Nazaretul Galileei.”

12Apoi Isus a intrat în Templu și i-a scos afară pe toți cei care vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor care vindeau porumbei.

13și le-a zis: „Este scris: Casa Mea va fi numită o casă de rugăciune, dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.”

14Niște orbi și șchiopi au venit la El în Templu și El i-a vindecat.

15Când au văzut mai-marii preoților și cărturarii minunile pe care le-a făcut și pe copiii care strigau în Templu: „Osana Fiului lui David!”, s-au mâniat

16și I-au zis: „Auzi ce spun aceștia?” Isus le-a răspuns: „Da! N-ați citit niciodată unde scrie că din gura pruncilor și a sugarilor Ți-ai scos laudă!?”

17Și lăsându-i, a ieșit din cetate spre Betania și a înnoptat acolo.

18Dimineața, pe când se întorcea în cetate, I s-a făcut foame

19și, văzând un smochin la marginea drumului, a venit la el, dar nu a găsit nimic în el, decât frunze. Atunci i-a zis: „În veac să nu mai iasă rod din tine!” Și smochinul s-a uscat imediat.

20Când au văzut ucenicii, s-au mirat și au întrebat: „Cum s-a uscat smochinul așa deodată?”

21Isus le-a răspuns: „Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință și nu v-ați îndoi, n-ați face doar ce s-a făcut smochinului, ci chiar dacă ați zice acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare!», se va întâmpla așa.

22Și tot ce veți cere în rugăciune, cu credință, veți primi.”

23Isus a intrat în Templu. În timp ce învăța poporul, au venit la El mai-marii preoților și bătrânii poporului și L-au întrebat: „Cu ce autoritate faci aceste lucruri și cine ți-a dat această autoritate?”

24Isus le-a răspuns: „Vă voi pune și Eu o întrebare și, dacă Îmi răspundeți la ea, vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri.

25Botezul lui Ioan de unde era? Din cer sau de la oameni?” Ei au început să vorbească între ei: „Dacă zicem: «Din cer!», ne va întreba: «Atunci de ce nu l-ați crezut?»

26Dacă zicem: «De la oameni!», ne temem de mulțime, fiindcă toți îl consideră pe Ioan profet.”

27Așa că I-au răspuns lui Isus: „Nu știm!” Atunci și El le-a spus: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.

28Dar ce părere aveți? Un om avea doi fii. A venit la primul și i-a zis: «Fiule, du-te și lucrează astăzi în vie!»

29El a răspuns: «Nu vreau!», dar, mai târziu, i-a părut rău și s-a dus.

30Venind la al doilea fiu, i-a spus același lucru. Acesta i-a răspuns: «Eu mă duc, stăpâne!», dar nu s-a dus.

31Care dintre cei doi a făcut voia tatălui său?” Ei I-au răspuns: „Primul!” Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameșii și femeile ușuratice merg înaintea voastră în Împărăția lui Dumnezeu!

32Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății și voi nu l-ați crezut, dar vameșii și femeile ușuratice l-au crezut. Voi, însă, cu toate că ați văzut acest lucru, nici măcar după aceea nu v-ați căit ca să-l credeți.

33Ascultați o altă parabolă: A fost un om, un proprietar de teren, care a plantat o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat în ea o groapă pentru teasc și a zidit un turn. Apoi a arendat-o unor lucrători și a plecat într-o călătorie.

34Când s-a apropiat vremea roadelor, a trimis pe slujitorii săi la lucrători, ca să-și primească roadele.

35Dar lucrătorii i-au apucat pe slujitorii acestuia și pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre.

36A trimis din nou alți slujitori, mai mulți decât cei dintâi, dar și cu aceștia au făcut la fel.

37În cele din urmă, le-a trimis pe fiul său, zicându-și: «Pe fiul meu îl vor respecta!»

38Când l-au văzut pe fiu, lucrătorii au zis între ei: «Acesta este moștenitorul. Haideți să-l ucidem și să punem mâna pe moștenirea lui!»

39Și l-au apucat, l-au scos afară din vie și l-au ucis.

40Așadar, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?”

41Ei au răspuns: „Pe acei ticăloși îi va nimici fără milă, iar via o va arenda altor lucrători care îi vor da roadele la vremea lor.”

42Isus le-a zis: „Nu ați citit niciodată în Scripturi: Piatra pe care au respins-o zidarii a ajuns să fie piatra din capul unghiului; de la Domnul s-a întâmplat lucrul acesta și este minunat în ochii noștri.?

43De aceea, vă spun că Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și va fi dată unui neam care va da roadele ei. [

44Cel care va cădea pe piatra aceasta va fi sfărâmat, iar pe cel peste care va cădea ea, îl va zdrobi.”]

45Auzind parabola Lui, mai-marii preoților și fariseii și-au dat seama că vorbește despre ei.

46Căutau să pună mâna pe El, dar le era frică de mulțimi, pentru că acestea Îl considerau profet.

← Chapter 20 Jump to: Chapter 22 →