Joel 1

Romanian SBIR (Biblia Dumitru Cornilescu 2024)

Jump to: Chapter 2 →

1Cuvântul Domnului care i-a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel:

2Ascultați lucrul acesta, bătrâni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S-a întâmplat așa ceva pe vremea voastră sau pe vremea părinților voștri?

3Povestiți-le copiilor voștri despre lucrul acesta, și copiii voștri să le povestească copiilor lor, iar copiii lor să-i povestească neamului de oameni care va urma!

4Ce a lăsat nemâncat lăcusta gazam a mâncat lăcusta arbeh, ce a lăsat lăcusta arbeh a mâncat lăcusta ielec, ce a lăsat lăcusta ielec a mâncat lăcusta hasil.

5Treziți-vă, bețivilor, și plângeți! Văitați-vă, toți cei ce beți vin, căci vi s-a luat mustul de la gură!

6Căci în țara mea a năvălit un popor puternic și fără număr, cu dinți de leu și măsele de leoaică.

7Mi-a pustiit via; mi-a făcut bucăți smochinul, l-a jupuit de coajă și l-a trântit jos; mlădițele de viță au ajuns albe.

8Bocește-te ca fecioara încinsă cu un sac după bărbatul tinereții ei!

9Au încetat darurile de mâncare și jertfele de băutură din Casa Domnului; preoții, slujitorii Domnului, jelesc.

10Câmpia este pustiită, pământul, întristat, căci grâul este nimicit, mustul a secat, untdelemnul nu mai este.

11Înmărmuriți, plugari, văitați-vă, vieri, din pricina grâului și a orzului, căci bucatele de pe câmp sunt pierdute!

12Via este prăpădită, smochinul este veștejit, rodiul, finicul, mărul, toți pomii de pe câmp s-au uscat… Și s-a dus bucuria de la copiii oamenilor.

13Încingeți-vă, preoți, și plângeți! Bociți-vă, slujitori ai altarului; veniți și petreceți noaptea îmbrăcați cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au încetat darurile de mâncare și jertfele de băutură din Casa Dumnezeului vostru.

14Vestiți un post, chemați o adunare de sărbătoare; strângeți-i pe bătrâni, pe toți locuitorii țării, în Casa Domnului, Dumnezeului vostru, și strigați către Domnul!

15Vai, ce zi! Da, ziua Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.

16Nu s-a prăpădit hrana sub ochii noștri? Și n-au pierit bucuria și veselia din Casa Dumnezeului nostru?

17S-au uscat semințele sub bulgări; grânarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura.

18Cum gem vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă.

19Către Tine, Doamne, strig, căci a mâncat focul izlazurile pustiei, și para focului a pârlit toți copacii de pe câmp.

20Chiar și fiarele câmpului se îndreaptă doritoare către Tine, căci au secat pâraiele și a mâncat focul izlazurile pustiei.

Jump to: Chapter 2 →