bible
ra
🌐 Language
English
Español
Français
Deutsch
Português
Italiano
Nederlands
Русский
中文
日本語
한국어
العربية
Türkçe
Tiếng Việt
ไทย
Indonesia
All Languages
Home
/
Romanian
/
Romanian VDC 1924 (Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu)
/
2 Kings 4
2 Kings 4
Romanian VDC 1924 (Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu)
← Chapter 3
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 5 →
1
O femeie dintre nevestele fiilor prorocilor a strigat lui Elisei: "Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l-a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să-i facă robi."
2
Elisei i-a zis: "Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?" Ea a răspuns: "Roaba ta n-are acasă decât un vas cu untdelemn."
3
Şi el a zis: "Du-te de cere vase de afară de la toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.
4
Când te vei întoarce, închide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn în toate aceste vase şi pune deoparte pe cele pline."
5
Atunci ea a plecat de la el. A închis uşa după ea şi după copiii ei; ei îi apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn în ele.
6
Când s-au umplut vasele, ea a zis fiului său: "Mai dă-mi un vas." Dar el i-a răspuns: "Nu mai este niciun vas." Şi n-a mai curs untdelemn.
7
Ea s-a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis: "Du-te de vinde untdelemnul şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămâne, vei trăi tu şi fiii tăi."
8
Într-o zi, Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănânce la ea. Şi ori de câte ori trecea, se ducea să mănânce la ea.
9
Ea a zis bărbatului ei: "Iată, ştiu că omul acesta care trece întotdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu.
10
Să facem o mică odaie sus, cu ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo când va veni la noi."
11
Elisei, întorcându-se la Sunem, s-a dus în odaia de sus şi s-a culcat acolo.
12
El a zis slujitorului său, Ghehazi: "Cheamă pe sunamita aceasta!" Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit înaintea lui.
13
Şi Elisei a zis lui Ghehazi: "Spune-i: "Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată tulburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oştirii?" Ea a răspuns: "Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu."
14
Şi el a zis: "Ce să fac pentru ea?" Ghehazi a răspuns: "Ea n-are fiu, şi bărbatul ei este bătrân."
15
Şi el a zis: "Cheam-o!" Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la uşă.
16
Elisei i-a zis: "La anul, pe vremea aceasta, vei ţine în braţe un fiu." Şi ea a zis: "Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!"
17
Femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei.
18
Copilul s-a făcut mare. Şi într-o zi, când se dusese pe la tatăl său la secerători,
19
a zis tatălui său: "Capul meu! Capul meu!" Tatăl a zis slujitorului său: "Du-l la mama sa!"
20
Slujitorul l-a luat şi l-a dus la mama sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază, şi apoi a murit.
21
Ea s-a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea şi a ieşit.
22
A chemat pe bărbatul ei şi a zis: "Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi întoarce."
23
Şi el a zis: "Pentru ce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat." Ea a răspuns: "Fii pe pace!"
24
Apoi a pus şaua pe măgăriţă şi a zis slujitorului său: "Mână şi pleacă, să nu opreşti pe drum decât când ţi-oi spune."
25
Ea a plecat deci şi s-a dus la omul lui Dumnezeu, pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe şi a zis slujitorului său, Ghehazi: "Iată pe sunamita aceea!
26
Acum, aleargă, dar, înaintea ei şi spune-i: "Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sunt bine?" Ea a răspuns: "Bine."
27
Şi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s-a apropiat s-o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: "Las-o, căci este tare amărâtă, şi Domnul mi-a ascuns lucrul acesta şi nu mi l-a făcut cunoscut."
28
Atunci ea a zis: "Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N-am zis eu: "Nu mă amăgi"?"
29
Şi Elisei a zis lui Ghehazi: "Încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mână şi pleacă. Dacă vei întâlni pe cineva, să nu-l întrebi de sănătate; şi dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului."
30
Mama copilului a zis: "Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi părăsi." Şi el s-a sculat şi a mers după ea.
31
Ghehazi le-o luase înainte şi pusese toiagul pe faţa copilului, dar n-a dat nici glas, nici semn de simţire. S-a întors înaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta şi a zis: "Copilul nu s-a trezit."
32
Când a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui.
33
Elisei a intrat şi a închis uşa după ei amândoi şi s-a rugat Domnului.
34
S-a suit şi s-a culcat pe copil; şi-a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mâinile lui pe mâinile lui, şi s-a întins peste el. Şi trupul copilului s-a încălzit.
35
Elisei a plecat, a mers încoace şi încolo prin casă, apoi s-a suit iarăşi şi s-a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori şi a deschis ochii.
36
Elisei a chemat pe Ghehazi şi a zis: "Cheamă pe sunamita." Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la Elisei, care a zis: "Ia-ţi fiul!"
37
Ea s-a dus şi s-a aruncat la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ. Şi şi-a luat fiul şi a ieşit afară.
38
Elisei s-a întors la Ghilgal, şi în ţară bântuia o foamete. Pe când fiii prorocilor şedeau înaintea lui, a zis slujitorului său: "Pune oala cea mare şi fierbe o ciorbă pentru fiii prorocilor!"
39
Unul din ei a ieşit pe câmp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubete sălbatice, până şi-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în bucăţi în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.
40
Au dat oamenilor acelora să mănânce. Dar, cum au mâncat din ciorba aceea, au strigat: "Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!" Şi n-au putut să mănânce.
41
Elisei a zis: "Luaţi făină." A aruncat făină în oală şi a zis: "Dă oamenilor acestora să mănânce." Şi nu mai era nimic vătămător în oală.
42
A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pâine din cele dintâi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pâini de orz şi spice noi în sac. Elisei a zis: "Dă oamenilor acestora să mănânce."
43
Slujitorul său a răspuns: "Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?" Dar Elisei a zis: "Dă oamenilor să mănânce; căci aşa vorbeşte Domnul: "Vor mânca şi va mai rămâne."
44
Atunci le-a pus pâinile înainte; şi au mâncat şi le-a mai şi rămas, după cuvântul Domnului.
← Chapter 3
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 5 →
All chapters:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25