Job 1

Romanian Cornilescu 1928 - Not Sure

Jump to: Chapter 2 →

1Era în ţara Uţ un om care se numea Iov. Şi omul acesta era fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu, şi se abătea de la rău.

2I s'au născut şapte fii şi trei fete.

3Avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe, şi un foarte mare număr de slujitori. Şi omul acesta era cel mai cu vază din toţi locuitorii Răsăritului.

4Fiii săi se duceau unii la alţii, şi dădeau, rînd pe rînd, cîte un ospăţ. Şi pofteau şi pe cele trei surori ale lor să mănînce şi să bea împreună cu ei.

5Şi, dupăce treceau zilele de ospăţ, Iov chema şi sfinţea pe fiii săi: se scula disdedimineaţă şi aducea pentru fiecare din ei cîte o ardere de tot. Căci zicea Iov: ’Poate că fiii mei au păcătuit şi au supărat pe Dumnezeu în inima lor.’ Aşa avea Iov obicei să facă.

6Fiii lui Dumnezeu au venit într'o zi de s'au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor.

7Domnul a zis Satanei: ’De unde vii?’ Şi Satana a răspuns Domnului: ’Dela cutreerarea pămîntului şi dela plimbarea pe care am făcut- o pe el.’

8Domnul a zis Satanei: ’Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pămînt. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate dela rău.’

9Şi Satana a răspuns Domnului: ’Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?

10Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvîntat lucrul mînilor lui, şi turmele lui acopăr ţara.

11Dar ia întinde-Ţi mîna, şi atinge-te de tot ce are, şi sînt încredinţat că Te va blestema în faţă.’

12Domnul a zis Satanei: ’Iată, îţi dau pe mînă tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mîna.’ Şi Satana a plecat dinaintea Domnului.

13Într'o zi, pe cînd fiii şi fiicele lui Iov mîncau şi beau vin în casa fratelui lor celui întîi-născut,

14a venit la Iov un sol, care a zis: ’Boii arau şi măgăriţele păşteau lîngă ei.

15Şi s'au aruncat nişte Sabeeni asupra lor, i-au luat, şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul săbiei. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.’

16Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: ’Focul lui Dumnezeu a căzut din cer, şi a aprins oile şi pe slujitorii tăi, şi i- a ars de tot. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.’

17Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: ’Nişte Haldeeni, înşiraţi în trei cete, s'au aruncat asupra cămilelor, le-au luat şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul săbiei. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.’

18Pe cînd vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: ’Fiii tăi şi fiicele tale mîncau şi beau vin în casa fratelui lor întîi-născut.

19Şi deodată, a venit un vînt mare de dincolo de pustie, şi a izbit în cele patru colţuri ale casei: Casa s'a prăbuşit peste tineri, şi au murit. Şi am scăpat numai eu, ca să-ţi dau de ştire.’

20Atunci Iov s'a sculat, şi- a sfîşiat mantaua, şi şi- a tuns capul. Apoi, aruncîndu-se la pămînt, s'a închinat,

21şi a zis: ’Gol am ieşit din pîntecele mamei mele, şi gol mă voi întoarce în sînul pămîntului. Domnul a dat, şi Domnul a luat, -binecuvîntat fie Numele Domnului!’

22În toate acestea, Iov n'a păcătuit de loc, şi n'a vorbit nimic necuviincios împotriva lui Dumnezeu.

Jump to: Chapter 2 →