Proverbs 24

Romanian Cornilescu 1928 - Not Sure

← Chapter 23 Jump to: Chapter 25 →

1Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12Dacă zici: ’Ah! n'am ştiut!’... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu- i turbura odihna.

16Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18ca nu cumva Domnul să vadă, să nu- I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23Iată ce mai spun înţelepţii: ’Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.’ -

24Pe cine zice celui rău: ’Tu eşti bun!’ îl blastămă popoarele, şi- l urăsc neamurile.

25Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29Nu zice: ’Cum mi- a făcut el aşa am să- i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!’ -

30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33’Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!’...

34Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

← Chapter 23 Jump to: Chapter 25 →