Numbers 35

Romanian 1931

← Chapter 34 Jump to: Chapter 36 →

1Și Domnul a vorbit lui Moise în câmpiile Moabului lângă Iordan la Ierihon zicând:

2Poruncește copiilor lui Israel ca din moștenirea stăpânirii lor să dea leviților cetăți de locuire; și să dați leviților ocoale pentru cetăți de jur împrejurul lor.

3Și cetățile să fie ale lor spre locuire și ocoalele lor să fie pentru dobitoacele lor și pentru bunurile lor și pentru toate viețuitoarele lor.

4Și ocoalele cetăților pe care le veți da leviților să fie o mie de coți de jur împrejur de la zidurile cetății în afară.

5Și să măsurați fără cetate pentru latura de răsărit două mii de coți și pentru latura de miazăzi două mii de coți și pentru latura de apus două mii de coți și pentru latura de miazănoapte două mii de coți. Și cetatea să fie la mijloc; acestea să le fie ocoalele cetăților.

6Și din cetățile pe care le veți da Leviților șase să fie cetăți de scăpare pe care să le rânduiți pentru ucigaș ca să scape în ele și afară de ele să le dați patruzeci și două de cetăți.

7Toate cetățile pe care le veți da leviților să fie patruzeci și opt de cetăți, ele și ocoalele lor.

8Și cetățile pe care le veți da din stăpânirea copiilor lui Israel, de la cei ce au multe să luați multe și de la cei ce au puține să luați puține: fiecare să dea din cetățile sale leviților după moștenirea sa pe care o moștenește.

9Și Domnul a vorbit lui Moise zicând:

10Vorbește copiilor lui Israel și spune‐le: După ce veți trece Iordanul în țara Canaan,

11să vă rânduiți cetăți. Ele să vă fie cetăți de scăpare ca să poată scăpa în ele un ucigaș care ucide fără voie pe altul.

12Și cetățile să vă fie ca scăpare de răzbunător, ca ucigașul de om să nu moară până nu va fi stat la judecată înaintea adunării.

13Și cetățile pe care le veți da să vă fie șase cetăți de scăpare:

14să dați trei cetăți dincoace de Iordan și să dați trei cetăți în țara Canaan; ele să fie cetăți de scăpare.

15Aceste șase cetăți să fie de scăpare pentru copiii lui Israel și pentru străinul de loc și pentru cel ce stă vremelnic între ei, ca să scape în ele oricine a ucis un om fără voie.

16Și dacă l‐a lovit cu o unealtă de fier și moare, este ucigaș și ucigașul să fie omorât.

17Și dacă l‐a lovit cu o piatră din mână de care poate muri cineva și moare, este ucigaș și ucigașul să fie omorât.

18Sau dacă l‐a lovit cu o unealtă de lemn în mână, de care poate muri cineva și moare, este ucigaș și ucigașul să fie omorât.

19Răzbunătorul de sânge să omoare el însuși pe ucigaș; când îl va întâlni, să‐l omoare.

20Și dacă se năpustește asupra lui din ură sau aruncă ceva asupra lui și moare,

21sau îl lovește din vrăjmășie cu mâna sa și moare, cel ce l‐a lovit să fie omorât, este ucigaș; răzbunătorul de sânge să omoare pe ucigaș când îl întâlnește.

22Dar dacă se năpustește asupra lui deodată fără vrăjmășie sau va arunca asupra lui vreo unealtă, dar fără să‐l pândească,

23sau cu vreo piatră de care poate muri cineva fără să‐l vadă și o aruncă asupra lui și moare și nu era vrăjmașul său nici nu‐i voia răul:

24atunci adunarea să jude ce după aceste judecăți între cel ce a lovit și răzbunătorul de sânge.

25Și adunarea să scape pe ucigaș din mâna răzbunătorului de sânge și adunarea să‐l întoarcă în cetatea de scăpare în care scăpase și să rămână acolo până la moartea marelui preot, care a fost uns cu untdelemnnul sfânt.

26Dar dacă ucigașul va ieși cumva din hotarele cetății lui de scăpare în care scăpase

27și răzbunătorul de sânge îl va afla afară din hotarele cetății sale de scăpare și răzbunătorul de sânge va ucide pe ucigaș, nu va fi vinovăție de sânge asupra lui.

28Căci ucigașul trebuia să rămână în cetatea sa de scăpare până la moartea marelui preot, dar după moartea marelui preot poate să se întoarcă în pământul pe care‐l are în stăpânire.

29Și acestea să vă fie o orânduire de judecată în neamurile voastre în toate locuințele voastre.

30Cel ce va omorî pe cineva, ucigașul să fie omorât după spusa martorilor, dar un singur martor nu va mărturisi împotriva cuiva ca să‐l facă să moară.

31Și să nu luați răscumpărare pentru viața ucigașului care este vinovat de moarte, ci să fie omorât.

32Și să nu luați răscumpărare pentru cel fugit în cetatea sa de scăpare ca să se întoarcă să locuiască în țara sa până la moartea preotului.

33Și să nu pângăriți țara în care sunteți, căci sângele pângărește țara și nu se poate face ispășire pentru țară pentru sângele vărsat în ea, decât cu sângele aceluia care l‐a vărsat.

34Deci să nu întinați țara în care locuiți, în mijlocul căreia locuiesc eu. Căci eu sunt Domnul care locuiesc în mijlocul copiilor lui Israel.

← Chapter 34 Jump to: Chapter 36 →