Jeremiah 52

Romanian 2018

← Chapter 51 Jump to:

1Zedechia avea vârsta de douăzeci și unu de ani când a devenit rege; și a guvernat la Ierusalim pentru unsprezece ani. Mama lui se numea Hamutal și era fiica lui Ieremia din Libna.

2El a făcut ce este rău înaintea lui Iahve – exact cum făcuse și Iehoiachim.

3Din cauza mâniei lui Iahve s-au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim și în teritoriul numit Iuda. Iahve le-a alungat până la urmă din prezența Sa. Zedechia s-a revoltat împotriva regelui Babilonului.

4În al nouălea an al guvernării lui Zedechia, în a zecea zi din a zecea lună, Nabucodonosor – regele Babilonului – a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată armata lui. Ei și-au stabilit tabăra înaintea orașului; și au construit în jurul lui locuri speciale de intensificare a atacului.

5Orașul a fost în stare de asediu până în al unsprezecelea an al guvernării regelui Zedechia.

6În a noua zi din a patra lună, foametea din oraș a devenit atât de intensă, încât poporul țării nu mai avea nimic de mâncare.

7Atunci s-a penetrat zidul orașului, astfel încât toți soldații au fugit (prin acel loc deschis). Ei au ieșit din oraș noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri – care era lângă grădina regelui – în timp ce caldeenii înconjurau orașul. Cei care au fugit, au mers pe drumul spre Araba.

8Dar armata caldeenilor l-a urmărit pe regele Zedechia și l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată armata lui se împrăștiase fugind de lângă el.

9Ei l-au capturat pe rege și l-au dus la regele Babilonului, la Ribla, în teritoriul Hamatului. Acesta a pronunțat o sentință împotriva lui Zedechia.

10Acolo, la Ribla, regele Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. Tot atunci i-a înjunghiat și pe toți conducătorii care proveneau din teritoriul numit Iuda.

11Apoi regele Babilonului i-a scos ochii lui Zedechia, l-a legat cu lanțuri de bronz și l-a dus în Babilon, unde a stat în închisoare până în ziua morții lui.

12În a zecea zi din a cincea lună, în al nouăsprezecelea an al guvernării regelui Nabucodonosor – regele Babilonului – Nebuzaradan, comandantul gărzilor, care era în slujba regelui Babilonului, a pătruns în Ierusalim.

13El a dat foc casei lui Iahve, palatului regelui și tuturor caselor din Ierusalim. A incendiat toate casele mari.

14Toată armata caldeenilor care era împreună cu comandantul gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului.

15Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a dus în captivitate o parte dintre cei mai săraci oameni, pe cei care formau poporul rămas în oraș, dezertorii care fugiseră la regele Babilonului și restul mulțimii de oameni.

16Totuși Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a lăsat în țară câțiva oameni săraci ca să lucreze viile și câmpurile.

17Caldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz – care erau în casa lui Iahve – și postamentele împreună cu „marea” de bronz care erau în casa lui Iahve; și au dus tot bronzul la Babilon.

18Au luat vasele, lopețile, uneltele pentru stingerea focului, cupele, farfuriile și toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.

19Comandantul gărzilor a mai luat și ligheanele, cădelnițele, cupele, oalele, suporturile surselor de lumină, lingurile și cupele folosite la sacrificiile de băutură – adică tot ce era de aur sau de argint.

20Cei doi stâlpi, „marea”, cei doisprezece boi de bronz care erau sub „mare” și postamentele, toate aceste unelte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru casa lui Iahve, aveau o greutate care nu se putea cântări.

21Despre stâlpi se știe că fiecare era înalt de optsprezece coți. El avea circumferința de doisprezece coți; iar grosimea unui asemenea stâlp măsura patru degete și era gol pe interior.

22Fiecare avea deasupra o parte ornamentală de bronz. Înălțimea unei asemenea părți ornamentale era de cinci coți. Avea în jurul ei o rețea și rodii – toate fiind făcute din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era făcut la fel.

23Erau nouăzeci și șase de rodii pe fiecare parte. În total, erau o sută de rodii în jurul rețelei.

24Comandantul gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia care era preotul conducător, pe Țefania – următorul preot în rang – și pe cei trei paznici ai porții.

25Din oraș a luat un conducător militar care avea în subordine luptători și încă șapte oameni dintre consilierii regelui – pentru că și ei fuseseră găsiți acolo. L-a mai luat pe scribul conducătorului armatei – care recruta bărbați din poporul țării – și pe încă șaizeci de bărbați din acest popor care fuseseră găsiți tot în oraș.

26Nebuzaradan – comandantul gărzilor – i-a luat și i-a dus la regele Babilonului, la Ribla.

27Acolo, la Ribla, în teritoriul numit Hamat, regele Babilonului a ordonat ca aceia să fie omorâți. Astfel a fost dus poporul numit Iuda în captivitate, departe de țara lui.

28Urmează precizarea numărului celor din popor duși de Nabucodonosor în captivitate. În al șaptelea an, a dus trei mii douăzeci și trei de iudei.

29În al optsprezecelea an al guvernării lui Nabucodonosor, ei au dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci și doi de oameni;

30iar în al douăzeci și treilea an al guvernării lui Nabucodonosor, Nebuzaradan – comandantul gărzilor – a mai dus în captivitate șapte sute patruzeci și cinci de iudei. În total, au fost duși în captivitate patru mii șase sute de oameni.

31În al treizeci și șaptelea an de captivitate al lui Iehoiachin – regele celor numiți Iuda –, în a douăzeci și cincea zi din a douăsprezecea lună, Evil-Merodac – regele Babilonului –, în primul an al guvernării lui, l-a eliberat din închisoare pe Iehoiachin, regele celor numiți Iuda.

32I-a vorbit cu bunătate și i-a dat un loc de onoare deasupra celui pe care îl aveau regii care erau cu el în Babilon.

33Iehoiachin și-a schimbat hainele de deținut; și pentru tot restul vieții lui a mâncat la masa regelui.

34Regele Babilonului s-a îngrijit permanent de hrana zilnică a lui Iehoiachin în toate zilele vieții lui, până în ziua morții.

← Chapter 51 Jump to: