2 Kings 9

Romanian 2020

← Chapter 8 Jump to: Chapter 10 →

1Elizéu, profetul, l-a chemat pe unul dintre fiii profeților și i-a zis: „Încinge-ți coapsele, ia acest vas cu untdelemn și mergi la Ramót-Galaád!

2Când vei ajunge acolo, îl vei vedea acolo pe Iehú, fiul lui Iosafát, fiul lui Nimșí. Mergi și ridică-l din mijlocul fraților săi și du-l în camera dinăuntru!

3Ia vasul cu untdelemn, varsă-l pe capul lui și spune-i: «Așa zice Domnul: ‹Te ung rege peste Israél›»! Apoi deschide ușa, fugi și nu mai aștepta!”.

4Tânărul, slujitorul profetului, a plecat la Ramót-Galaád.

5Când a ajuns, căpeteniile armatei stăteau jos. El a zis: „Am un cuvânt pentru tine, căpetenie!”. Dar Iehú a zis: „Pentru cine dintre noi toți?”. El a răspuns: „Pentru tine, căpetenie!”.

6S-a ridicat, a mers în casă, iar [tânărul] a turnat untdelemnul pe capul lui și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Te ung rege peste poporul Domnului, peste Israél.

7Lovește casa lui Aháb, stăpânul tău, ca să răzbun sângele slujitorilor mei, profeții, și sângele tuturor slujitorilor Domnului [vărsat] prin mâna Izabelei!

8Va pieri toată casa lui Aháb. Voi nimici [din ce este] al lui Aháb orice parte bărbătească, fie legat, fie liber, din Israél.

9Voi face cu casa lui Aháb [cum am făcut] cu casa lui Ieroboám, fiul lui Nebát, și cu casa lui Baéșa, fiul lui Ahía.

10Pe Izabéla o vor sfâșia câinii în ogorul Izreél și nu va fi cine să o îngroape»”. Apoi [tânărul] a deschis ușa și a fugit.

11[Iehú] a ieșit la slujitorii stăpânului său, iar ei i-au zis: „E bine? Pentru ce a venit nebunul acesta la tine?”. El le-a zis: „Voi cunoașteți omul și gândul lui”.

12Dar ei au zis: „Fals! Spune-ne!”. Și el a zis: „Mi-a vorbit astfel: «Așa zice Domnul: ‹Te ung rege al lui Israél› »”.

13Și-au luat repede fiecare hainele și le-au pus sub el pe treptele goale. Apoi au sunat din trâmbiță și au zis: „Iehú este rege”.

14Iehú, fiul lui Iosafát, fiul lui Nimsí, a conspirat împotriva lui Iorám când Iorám apăra [cetatea] Ramót-Galaád, el și tot Israélul, din fața lui Hazaél, regele lui Arám.

15Iorám, regele, se întorsese să se vindece în Izreél de rana pe care i-o făcuseră araméii pe când era în luptă cu Hazaél, regele lui Arám. Atunci, Iehú a zis: „Dacă vreți, să nu scape nimeni să iasă și să meargă să spună în Izreél!”.

16Iehú a încălecat și a plecat la Izreél, căci Iorám era acolo, iar Ahazía, regele lui Iúda, coborâse să-l vadă.

17Străjerul stătea în turnul din Izreél, a văzut ceata lui Iehú când venea și a zis: „Văd o ceată!”. Iorám a zis: „Ia un car și trimite-l în întâmpinarea lor și întreabă-i: «Totul bine?»”.

18Călărețul a mers în întâmpinarea lui și a zis: „Așa zice regele: «[Vii] cu pace?»”. Dar Iehú i-a răspuns: „Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea!”. Străjerul a spus: „Mesagerul a mers la ei, dar nu se întoarce”.

19A trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei și a zis: „Așa zice regele: «[Vii] cu pace?»”. Dar Iehú i-a răspuns: „Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea!”.

20Străjerul a zis: „A ajuns până la ei, dar nu se întoarce. Modul de a mâna este ca modul de a mâna al lui Iehú, căci mână furios”.

21Atunci Iorám a zis: „Pune șaua și încalecă!”. Au ieșit Iorám, regele lui Israél, și Ahazía, regele lui Iúda, fiecare pe carul său, în întâmpinarea lui Iehú și l-au găsit în ogorul lui Nabót din Izreél.

22Când Iorám l-a văzut pe Iehú, i-a zis: „[Vii] cu pace, Iehú?”. El însă a răspuns: „Ce pace, cât timp sunt desfrânările Izabelei, mama ta, și vrăjitoriile ei cele multe?”.

23Atunci Iorám s-a întors și i-a zis lui Ahazía: „Trădare, Ahazía!”.

24Dar Iehú a pus mâna pe arc și l-a lovit pe Iorám între umeri. Săgeta a ieșit prin inimă și [Iorám] a căzut în car.

25[Iehú] i-a zis lui Bidcar, slujitorul lui: „Ia-l și aruncă-l într-o parte în ogorul lui Nabót din Izreél! Căci adu-ți aminte că atunci când eu și tu călăream împreună în urma lui Aháb, tatăl său, Domnul a pus asupra lui greutatea aceasta, [zicând]:

26«Am văzut ieri sângele lui Nabót și sângele fiilor lui». Oracolul Domnului: «eu voi răsplăti în ogorul acesta!». Oracolul Domnului: «Acum, ia-l și aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului!»”.

27Ahazía, regele lui Iúda, a văzut și a fugit pe drumul spre Bet-Hagán. Iehú l-a urmărit și a zis: „Loviți-l și pe el în car!”. Era la urcușul Gur, care este lângă Ibleám; a fugit la Meghído și a murit acolo.

28Slujitorii lui l-au dus în car la Ierusalím și l-au îngropat în mormântul lui cu părinții lui, în cetatea lui Davíd.

29În anul al unsprezecelea al lui Iorám, fiul lui Aháb, a domnit Ahazía peste Iúda.

30Iehú a venit în Izreél. Când a auzit Izabéla, s-a machiat, și-a împodobit capul și se uita pe fereastră.

31Iehú a ajuns la poartă. Ea i-a zis: „[Vii] cu pacea lui Zimrí, ucigașul stăpânului său?”.

32El și-a ridicat fața spre fereastră și a zis: „Cine este cu mine? Cine?”. Atunci s-au uitat la el doi sau trei eunuci.

33El a zis: „Aruncați-o jos!”. Ei au aruncat-o jos și a țâșnit din ea sânge pe zid și pe cai, iar [Iehú] a călcat-o în picioare.

34Apoi a intrat, a mâncat și a băut și a zis: „Ocupați-vă de blestemata aceasta și îngropați-o, căci este fiică de rege!”.

35Ei au mers să o îngroape, dar nu au găsit din ea decât craniul, picioarele, palmele și mâinile.

36S-au întors și i-au adus la cunoștință [lui Iehú], iar el a zis: „Este cuvântul Domnului, care a spus prin slujitorul său Ilíe din Tíșbe: «În ogorul din Izreél câinii vor mânca trupul Izabelei,

37iar cadavrul Izabelei va fi ca gunoiul pe suprafața câmpului în ogorul din Izreél, așa încât nu se va putea zice: ‹Aceasta este Izabéla!› »”.

← Chapter 8 Jump to: Chapter 10 →