bible
ra
🌐 Language
English
Español
Français
Deutsch
Português
Italiano
Nederlands
Русский
中文
日本語
한국어
العربية
Türkçe
Tiếng Việt
ไทย
Indonesia
All Languages
Home
/
Romanian
/
Romanian 2020
/
Job 7
Job 7
Romanian 2020
← Chapter 6
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 32
Chapter 33
Chapter 34
Chapter 35
Chapter 36
Chapter 37
Chapter 38
Chapter 39
Chapter 40
Chapter 41
Chapter 42
Chapter 8 →
1
Oare nu este [numai] zbucium pentru om pe pământ și zilele sale nu sunt ca zilele celui tocmit?
2
După cum sclavul tânjește după umbră și cel tocmit așteaptă plata lui,
3
așa este moștenirea mea: luni zadarnice și nopți de chin mi-au fost rânduite.
4
Dacă mă culc, îmi spun: «Când mă voi ridica?». Dar noaptea se lungește și mă satur de zvârcolire până în zori.
5
Carnea mea este acoperită de viermi și crustă de pământ, pielea mea se crapă și puroiază.
6
Zilele mele trec mai repede decât suveica și se termină fără speranță.
7
Amintește-ți că zilele mele sunt o suflare și ochii mei nu se vor mai întoarce să vadă binele!
8
Ochiul celui care vede nu mă va zări; ochii tăi vor fi spre mine, dar eu nu voi mai fi.
9
Așa cum se risipește norul și se duce, tot așa cel care coboară în Șeól nu se mai ridică.
10
Nu se va mai întoarce în casa lui și nu-și va mai recunoaște locul.
11
De aceea, nici eu nu-mi voi ține gura, voi vorbi în strâmtorarea sufletului meu, mă voi plânge în amărăciunea inimii mele.
12
Oare sunt eu o mare sau un monstru, ca să pui pază peste mine?
13
Ziceam: «Patul meu mă va mângâia și așternutul meu îmi va ușura durerea».
14
Mă înspăimânți prin vise și mă îngrozești prin viziuni.
15
Sufletul meu preferă sufocarea, moartea, decât oasele mele.
16
Refuz: nu vreau să mai trăiesc niciodată! Lasă-mă, căci zilele mele sunt deșertăciune!
17
Ce este omul că-l faci așa de mare și că îl pui la inimă,
18
că îl vizitezi în fiecare dimineață și în orice clipă îl pui la încercare?
19
De ce nu-ți iei privirea de la mine și nu mă lași nici să-mi înghit saliva?
20
Am păcătuit: ce am făcut împotriva ta, tu, care-l plăsmuiești pe om? De ce m-ai pus ca țintă pentru tine, încât am devenit povară pentru mine?
21
De ce nu îndepărtezi răzvrătirea mea și nu treci cu vederea peste nelegiuirea mea? Acum, mă voi culca în țărână, mă vei căuta, și nu voi mai fi”.
← Chapter 6
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 32
Chapter 33
Chapter 34
Chapter 35
Chapter 36
Chapter 37
Chapter 38
Chapter 39
Chapter 40
Chapter 41
Chapter 42
Chapter 8 →
All chapters:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42