Daniel 7

Romanian 2021

← Chapter 6 Jump to: Chapter 8 →

1În primul an al lui Belșațar, împăratul Babilonului, Daniel a avut un vis și vedenii în minte, în timp ce era în patul lui. După aceea, el a scris visul. Începând istorisirea cuvintelor,

2Daniel a spus astfel: „În timpul vedeniei mele de noapte, m-am uitat și iată că cele patru vânturi ale cerului au pornit pe marea cea mare.

3Și patru fiare mari, diferite una de cealaltă, au ieșit din mare.

4Prima semăna cu un leu și avea aripi de vultur. M-am uitat până când i-au fost smulse aripile, a fost ridicată de la pământ, a stat în picioare ca un om și i s-a dat o inimă de om.

5Și, iată că o altă fiară, a doua, era ca un urs. Ea stătea culcată pe o parte, ținând trei coaste în gură, între colți. Și i s-a zis astfel: «Ridică-te și mănâncă multă carne!».

6După aceea, m-am uitat și iată că mai era o alta, ca un leopard. Fiara aceasta avea pe spate patru aripi ca de pasăre și patru capete; și i s-a dat stăpânire.

7După aceea, în timpul vedeniilor mele de noapte, m-am uitat și iată că era o a patra fiară, înfricoșătoare, înspăimântătoare și foarte puternică. Avea două rânduri mari de dinți de fier, devora, sfărâma și călca resturile în picioare. Era diferită de toate fiarele de mai înainte și avea zece coarne.

8Mă uitam cu atenție la coarne și iată că a apărut între ele un alt corn, mai mic, iar trei dintre primele coarne au fost dezrădăcinate dinaintea lui. Acest corn avea niște ochi ca ochii de om și o gură care vorbea cu aroganță.

9M-am uitat până când niște tronuri au fost așezate și un Îmbătrânit de zile a luat loc. Haina Lui era albă ca zăpada, iar părul capului Său era ca lâna curată. Tronul Lui era flăcări de foc, iar roțile tronului erau un foc aprins.

10Un râu de foc curgea ieșind dinaintea Lui. Mii de mii Îi slujeau și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și niște cărți au fost deschise.

11Am continuat să mă uit din cauza răsunetului cuvintelor trufașe pe care cornul acela le rostea. M-am uitat până când fiara a fost ucisă și trupul ei a fost distrus și aruncat în foc, ca să fie ars.

12Celorlalte fiare li s-a luat stăpânirea, dar li s-a îngăduit o prelungire a vieții până la o vreme și un timp anume.

13În timpul vedeniilor mele de noapte, m-am uitat și iată, odată cu norii cerului, venea Cineva Care era ca un fiu al omului. El S-a apropiat de Cel Îmbătrânit de zile și a fost adus înaintea Acestuia.

14Lui I s-a dat stăpânirea, onoarea și Împărăția, ca să-I slujească toate popoarele, națiunile și oamenii de orice limbă! Stăpânirea Lui este o stăpânire veșnică, o stăpânire care nu va trece, iar Împărăția Lui nu va fi distrusă!

15Eu, Daniel, m-am tulburat în duhul meu, și vedeniile din mintea mea m-au înspăimântat.

16M-am apropiat de unul dintre cei ce stăteau în preajmă și i-am cerut adevărul cu privire la toate acestea. El mi-a vorbit și mi-a făcut cunoscută interpretarea acestor lucruri:

17«Aceste patru fiare mari sunt patru împărați care se vor ridica pe pământ.

18Dar sfinții Celui Preaînalt vor primi Împărăția și o vor stăpâni pe vecie, pentru veci de veci».

19Apoi am dorit să mă lămuresc cu privire la fiara a patra, care era diferită de toate celelalte și foarte înfricoșătoare; avea colți de fier și gheare de bronz, devora, sfărâma și călca resturile în picioare.

20Am dorit să mă lămuresc și cu privire la cele zece coarne de pe capul ei, precum și cu privire la celălalt corn care ieșise și dinaintea căruia căzuseră trei, acel corn care avea ochi, o gură care vorbea cu aroganță și o înfățișare mai impunătoare decât a celorlalte.

21M-am uitat iarăși și am văzut cum cornul acela a făcut război cu sfinții și a putut să-i învingă,

22până când a venit Cel Îmbătrânit de zile și a făcut dreptate sfinților Celui Preaînalt și până când a sosit vremea când sfinții au luat în stăpânire Împărăția.

23Iată ce mi -a zis: «Fiara a patra este o a patra împărăție care va fi pe pământ. Ea va fi diferită de toate celelalte împărății; va devora tot pământul, îl va călca în picioare și-l va sfărâma.

24Iar cele zece coarne sunt zece împărați care se vor ridica din împărăția aceasta. După ei se va ridica un altul, dar el va fi diferit de predecesorii săi și îi va umili pe trei împărați.

25El va rosti cuvinte împotriva Celui Preaînalt și îi va asupri pe sfinții Celui Preaînalt. Se va gândi să schimbe vremurile și legea, iar sfinții vor fi dați în mâna lui o vreme, vremuri și o jumătate de vreme.

26Dar va fi o judecată și i se va lua stăpânirea, ca să fie distrusă și nimicită pentru totdeauna.

27Apoi domnia, stăpânirea și măreția împărățiilor care sunt pretutindeni sub ceruri vor fi date poporului sfinților Celui Preaînalt. Împărăția Lui este o împărăție veșnică și toate stăpânirile Îi vor sluji și Îl vor asculta».

28Aici s-au încheiat cuvintele. Pe mine, Daniel, m-au înspăimântat foarte tare gândurile mele și mi s-a schimbat culoarea feței, dar am păstrat cuvintele în inima mea.

← Chapter 6 Jump to: Chapter 8 →