Daniel 3

Romanian 2022

← Chapter 2 Jump to: Chapter 4 →

1Împăratul Nebucadnețar a făcut un chip de aur, înalt de șaizeci de coți și lat de șase coți. L‑a ridicat în valea Dura, în provincia Babilon.

2Împăratul Nebucadnețar a poruncit să fie chemați satrapii, prefecții, guvernatorii, sfetnicii, vistierii, judecătorii, căpitanii și toate autoritățile provinciilor ca să vină la sfințirea chipului pe care îl ridicase împăratul Nebucadnețar.

3Atunci, satrapii, prefecții, guvernatorii, sfetnicii, vistierii, judecătorii, căpitanii și toate autoritățile provinciilor s‑au strâns la sfințirea chipului pe care‑l ridicase împăratul Nebucadnețar. S-au înfățișat înaintea chipului pe care‑l ridicase Nebucadnețar,

4iar crainicii au strigat cu glas tare: „Iată ce vi se poruncește, oameni din toate popoarele, neamurile și limbile!

5În clipa în care veți auzi sunetul cornilor, al surlelor, al kitharelor, al sambucelor, al psalterioanelor, al timpanelor și al altor instrumente muzicale, să vă plecați și să vă închinați chipului de aur pe care l‑a ridicat împăratul Nebucadnețar.

6Oricine nu se va pleca să se închine va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor încins.”

7De aceea, îndată ce au auzit semnalul cornilor, al surlelor, al kitharelor, al sambucelor, al psalterioanelor și al celorlalte instrumente muzicale, oamenii aceia din toate popoarele, neamurile și limbile s‑au plecat și s‑au închinat chipului de aur pe care‑l ridicase împăratul Nebucadnețar.

8La un moment dat, câțiva caldeeni s‑au apropiat și i‑au pârât pe iudei.

9Ei i‑au zis împăratului Nebucadnețar: „Veșnic să trăiești, împărate!

10Tu ai poruncit ca oricine va auzi semnalul cornilor, al surlelor, al kitharelor, al sambucelor, al psalterioanelor și al celorlalte instrumente muzicale să se plece și să se închine chipului de aur.

11Și oricine nu se va pleca și nu se va închina va fi aruncat în mijlocul unui cuptor încins.

12Dar sunt niște iudei pe care i‑ai pus mari dregători peste provincia Babilon, și anume Șadrac, Meșac și Abed‑Nego, care nu țin seama deloc de tine, împărate. Ei nu le slujesc zeilor tăi și nu se închină chipului de aur pe care l‑ai ridicat!”

13Atunci, Nebucadnețar, aprins de o mânie mare, a poruncit să‑i aducă pe Șadrac, Meșac și Abed‑Nego. Și oamenii aceștia au fost aduși îndată înaintea împăratului.

14Nebucadnețar i‑a întrebat: „Este adevărat, Șadrac, Meșac și Abed‑Nego, că voi nu le slujiți zeilor mei și nu vă închinați chipului de aur pe care l‑am ridicat?

15Așadar, ori sunteți gata ca, în clipa în care veți auzi semnalul cornilor, al surlelor, al kitharelor, al sambucelor, al psalterioanelor, al timpanelor și al celorlalte instrumente muzicale, să vă plecați și să vă închinați chipului pe care l‑am făcut, ori, dacă nu vă veți închina, chiar în clipa aceea veți fi aruncați în mijlocul unui cuptor încins! Și care este dumnezeul acela care vă va izbăvi din mâna mea?”

16Șadrac, Meșac și Abed‑Nego i‑au răspuns împăratului Nebucadnețar: „Nu este nevoie să‑ți răspundem în această privință.

17Dacă Dumnezeul nostru căruia Îi slujim există, El poate să ne izbăvească din cuptorul încins; și ne va izbăvi din mâna ta, împărate!

18Dar, chiar dacă nu ne va izbăvi, să știi, împărate, că noi nu suntem slujitori ai zeilor tăi și nu ne putem închina chipului de aur pe care l‑ai ridicat!”

19Atunci, Nebucadnețar s‑a întunecat la chip, cuprins de mânie față de Șadrac, Meșac și Abed‑Nego. A dat poruncă să se înfierbânte cuptorul de șapte ori mai mult decât se obișnuia.

20Apoi, le‑a poruncit unora din cei mai voinici ostași ai lui să‑i lege pe Șadrac, Meșac și Abed‑Nego și să‑i arunce în cuptorul încins.

21Oamenii aceștia au fost legați, așa cum erau îmbrăcați cu mantiile, șalvarii, turbanele și straiele lor, și au fost aruncați în mijlocul cuptorului încins.

22Întrucât porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobișnuit de încălzit, dogoarea focului i‑a ucis pe toți aceia care îi aruncaseră în el pe Șadrac, Meșac și Abed‑Nego;

23dar acești trei oameni – Șadrac, Meșac și Abed‑Nego – au căzut legați în mijlocul cuptorului încins.

24Atunci, împăratul Nebucadnețar, tremurând de spaimă, a sărit în picioare și le‑a zis sfetnicilor săi: „N‑am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legați?” Ei i‑au răspuns împăratului: „Negreșit, împărate!”

25El a luat iarăși cuvântul și a zis: „Ei bine, eu văd patru oameni umblând liberi și nevătămați prin mijlocul focului, iar al patrulea seamănă cu o ființă dumnezeiască!”

26Atunci, Nebucadnețar s‑a apropiat de gura cuptorului încins și a zis: „Șadrac, Meșac și Abed‑Nego, slujitorii Dumnezeului preaînalt, ieșiți afară!” Și Șadrac, Meșac și Abed‑Nego au ieșit din mijlocul focului.

27Satrapii, prefecții, guvernatorii și sfetnicii împăratului s‑au strâns și au văzut că focul nu avusese nicio putere asupra trupurilor acestor oameni: perii de pe capul lor nu se pârliseră, șalvarii le rămăseseră neatinși și nici măcar miros de fum nu se prinsese de ei.

28Atunci, Nebucadnețar a luat cuvântul și a zis: „Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed‑Nego, care l‑a trimis pe îngerul Său și i‑a izbăvit pe slujitorii Săi, care s‑au încrezut în El; ei au călcat porunca împăratului și și‑au dat mai degrabă trupul lor decât să slujească și să se închine altui dumnezeu în afară de Dumnezeul lor!

29Iată acum porunca pe care o dau: Orice om din orice popor, neam sau limbă care va vorbi în chip ușuratic despre Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed‑Nego va fi făcut bucăți, iar casa lui va fi prefăcută într‑o grămadă de gunoi, pentru că nu există niciun alt dumnezeu care să poată da izbăvire ca El.”

30După aceea, împăratul i‑a înălțat pe Șadrac, Meșac și Abed‑Nego la mare cinste în provincia Babilon.

← Chapter 2 Jump to: Chapter 4 →