Matthew 25

Romanian 2022

← Chapter 24 Jump to: Chapter 26 →

1Atunci, Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care și‑au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui.

2Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci – chibzuite.

3Cele nechibzuite, când și‑au luat candelele, n‑au luat cu ele ulei,

4dar cele chibzuite, împreună cu candelele, au luat și ulei în vase.

5Fiindcă mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit.

6La miezul nopții, s‑a auzit un strigăt: «Iată mirele! Ieșiți‑i în întâmpinare!»

7Atunci, toate fecioarele s‑au sculat și și‑au pregătit candelele.

8Cele nechibzuite le‑au zis celor chibzuite: «Dați‑ne din uleiul vostru, căci ni se sting candelele!»

9Cele chibzuite le‑au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Mai bine duceți‑vă la cei ce vând ulei și cumpărați‑vă!»

10Pe când erau ele plecate să cumpere, a venit mirele; cele care erau pregătite au intrat cu el la nuntă, și ușa s‑a închis.

11Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: «Stăpâne, stăpâne, deschide‑ne!»

12Dar el, drept răspuns, le‑a zis: «Adevărat vă spun că nu vă cunosc.»

13Vegheați, așadar, căci nu știți nici ziua, nici ceasul [în care va veni Fiul Omului].

14Tot astfel, un om care urma să plece în călătorie și‑a chemat robii și le‑a încredințat averea sa.

15Unuia i‑a dat cinci talanți, altuia – doi și altuia – unu, fiecăruia după puterea lui, și a plecat.

16Cel care primise cinci talanți s‑a dus, i‑a pus în negoț și a câștigat cu ei alți cinci [talanți].

17La fel și cel cu doi talanți: a câștigat [și el] alți doi.

18Dar cel care primise un talant s‑a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său.

19După multă vreme, stăpânul robilor acelora s‑a întors și le‑a cerut socoteală.

20Cel care primise cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: «Stăpâne, mi‑ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat [cu ei] alți cinci talanți!»

21Stăpânul său i‑a zis: «Bine, rob bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe; intră în bucuria stăpânului tău!»

22Cel cu doi talanți a venit și el și a zis: «Stăpâne, mi‑ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat [cu ei] alți doi talanți!»

23Stăpânul său i‑a zis: «Bine, rob bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe; intră în bucuria stăpânului tău!»

24A venit și cel care primise un talant și a zis: «Stăpâne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n‑ai semănat și strângi de unde n‑ai vânturat;

25pentru că mi‑a fost frică, m‑am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Uite aici ce este al tău!»

26Stăpânul său i‑a răspuns: «Rob rău și leneș, ai știut că secer de unde n‑am semănat și strâng de unde n‑am vânturat!

27Atunci trebuia să‑mi dai banii la zarafi și, la venirea mea, aș fi luat cu dobândă ce este al meu.

28Luați‑i talantul și dați‑i‑l celui care are zece talanți!

29Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, dar celui ce nu are i se va lua și ce are.

30Iar pe robul acela netrebnic aruncați‑l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.»

31Când va veni Fiul Omului în slava Sa cu toți [sfinții] îngeri, Se va așeza pe tronul slavei Sale.

32Toate popoarele vor fi adunate înaintea Lui, și El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre;

33și va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.

34Atunci, Împăratul le va spune celor de la dreapta Lui: «Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, și moșteniți Împărăția care v‑a fost pregătită de la întemeierea lumii!

35Căci am fost flămând și Mi‑ați dat să mănânc; am fost însetat și Mi‑ați dat să beau; am fost străin și M‑ați primit;

36am fost gol și M‑ați îmbrăcat; bolnav și M‑ați îngrijit; am fost în temniță și ați venit pe la Mine.»

37Atunci cei drepți Îi vor răspunde: «Doamne, când Te‑am văzut noi flămând și Ți‑am dat să mănânci sau însetat și Ți‑am dat să bei?

38Când Te‑am văzut noi străin și Te‑am primit sau gol și Te‑am îmbrăcat?

39Și când Te‑am văzut noi bolnav sau în temniță și am venit pe la Tine?»

40Împăratul le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le‑ați făcut.»

41Apoi le va zice celor de la stânga Lui: «Plecați de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, pregătit pentru Diavolul și pentru îngerii lui!

42Căci am fost flămând, și nu Mi‑ați dat să mănânc; însetat, și nu Mi‑ați dat să beau;

43am fost străin, și nu M‑ați primit; am fost gol, și nu M‑ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță, și nu ați venit pe la Mine.»

44Atunci Îi vor răspunde și ei: «Doamne, când Te‑am văzut noi flămând sau însetat sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță și nu Ți‑am slujit?»

45El le va răspunde: «Adevărat vă spun că, ori de câte ori n‑ați făcut aceste lucruri pentru unul dintre acești neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le‑ați făcut.»

46Aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei drepți, în viața veșnică.”

← Chapter 24 Jump to: Chapter 26 →