Matthew 8

Romanian 2022

← Chapter 7 Jump to: Chapter 9 →

1Când S‑a coborât de pe munte, mulțimi mari au mers după El.

2Și iată că un lepros s‑a apropiat de El, I s‑a închinat și I‑a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!”

3Isus a întins mâna și l‑a atins, zicând: „Da, vreau, fii curățit!” Îndată a fost curățit de lepra lui.

4Apoi, Isus i‑a zis: „Vezi să nu spui nimănui, ci mergi, arată‑te preotului și adu darul pe care l‑a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei!”

5Pe când intra Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion, care L‑a rugat

6și I‑a zis: „Doamne, slujitorul meu zace în casă paralizat și se chinuie cumplit!”

7Isus i‑a zis: „O să vin să‑l vindec.”

8Centurionul i‑a răspuns, zicând: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu; spune numai un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat!

9Căci și eu sunt om sub autoritate și am sub mine soldați; și, când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce; când îi zic altuia: «Vino!», vine; și când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.”

10Auzind Isus aceste vorbe, S‑a mirat și le‑a zis celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun că n‑am găsit în tot Israelul o asemenea credință!

11Dar vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor,

12iar fiii Împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.”

13Apoi i‑a zis centurionului: „Du‑te și facă‑ți‑se după cum ai crezut!” Și slujitorul lui s‑a vindecat chiar în ceasul acela.

14Isus a mers apoi în casa lui Petru și a văzut‑o pe soacra acestuia zăcând în pat, cuprinsă de febră.

15Isus i‑a atins mâna și febra a lăsat‑o; apoi ea s‑a ridicat și a început să‑I slujească.

16Când s‑a înserat, au adus la Isus mulți demonizați. Prin cuvântul Său, El a scos din ei duhuri necurate și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi,

17ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice: El a luat asupra Lui neputințele noastre și a purtat bolile noastre.

18Văzând Isus mulțimea din jurul Său, le‑a poruncit ucenicilor să treacă pe malul celălalt.

19Atunci a venit la El un cărturar, care I‑a zis: „Învățătorule, Te voi urma oriunde vei merge.”

20Isus i‑a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n‑are unde să‑Și plece capul.”

21Un altul, care era dintre ucenici, I‑a zis: „Doamne, dă‑mi voie să mă duc mai întâi să‑l îngrop pe tatăl meu!”

22Dar Isus i‑a răspuns: „Vino după Mine și lasă morții să‑și îngroape morții!”

23Isus S‑a urcat într‑o barcă, iar ucenicii Lui L‑au urmat.

24Și iată că pe mare s‑a stârnit o asemenea furtună, încât barca era acoperită de valuri. El însă dormea.

25Ucenicii s‑au apropiat de El și L‑au trezit, zicându‑I: „Doamne, salvează‑ne, fiindcă pierim!”

26El le‑a spus: „De ce sunteți fricoși, puțin credincioșilor?” Apoi S‑a sculat, a mustrat vânturile și marea și s‑a lăsat o liniște adâncă.

27Oamenii aceia erau uimiți și ziceau: „Ce fel de om este Acesta, dacă Îl ascultă până și vânturile și marea?”

28Când a ajuns Isus pe partea cealaltă, în ținutul gadarenilor, L‑au întâmpinat doi demonizați care ieșeau din morminte. Erau atât de înfricoșători, încât nimeni nu mai putea trece pe drumul acela.

29Și iată că au început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, [Isuse,] Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuiești înainte de vreme?”

30Departe de ei era o turmă mare de porci care pășteau.

31Demonii Îl rugau și ziceau: „Dacă ne scoți afară, trimite‑ne în turma aceea de porci!”

32„Duceți‑vă!”, le‑a zis El. Ei au ieșit și au intrat în porci. Și, deodată, toată turma s‑a repezit de pe stâncă în mare și a pierit în ape.

33Porcarii au fugit și, ajungând în cetate, au povestit totul, anume cele întâmplate cu demonizații.

34Atunci toată cetatea a ieșit în întâmpinarea lui Isus și, cum L‑au văzut, L‑au rugat să plece din ținutul lor.

← Chapter 7 Jump to: Chapter 9 →