bible
ra
🌐 Language
English
Español
Français
Deutsch
Português
Italiano
Nederlands
Русский
中文
日本語
한국어
العربية
Türkçe
Tiếng Việt
ไทย
Indonesia
All Languages
Home
/
Romanian
/
Romanian 2014
/
Proverbs 9
Proverbs 9
Romanian 2014
← Chapter 8
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 10 →
1
Înțelepciunea și-a zidit O casă-n care-a potrivit Cei șapte stâlpi. A junghiat
2
Vite, vin a amestecat Și masă mare-a așternut.
3
Apoi, slugilor le-a cerut Să se zorească a pleca Către cetăți și a urca Pe vârful înălțimilor De unde-apoi, oamenilor, Să poată a le striga, tare, Ca să își afle ascultare:
4
„Cine e prost și vindecat Se vrea, să vină imediat!” Cei de pricepere lipsiți
5
Au fost chemați și ei: „Veniți, Ca să mâncați din carnea mea Și al meu vin să-l puteți bea.
6
Lăsați prostia și veniți La mine, de vreți să trăiți! Priceperea să o urmați, Pe calea ei doar să umblați!”
7
Mustrând pe batjocoritor, Ți-atragi, din partea tuturor, Numai dispreț. Dacă cumva, Pe un om rău, vrea cineva Să îl îndrepte, se alege Doar cu ocări. Deci înțelege:
8
Nu îl mustra pe omul care Batjocorește, căci el are Să te urască. Mai deștept Este să-l cerți pe înțelept Și ai să fii, de el, iubit:
9
Să dai ce ai de dăruit Celui ce este înțelept, Căci se va face mai deștept! Învață-l pe neprihănit Și vei vedea că, negreșit, El și mai mult are să-nvețe Din ale tale mici povețe!
10
Frica de Domnul – am văzut – E-a-nțelepciunii început; Și iată ce-i priceperea: Știința sfinților e ea.
11
Prin mine, ți se înmulțesc Zilele vieții și-ți sporesc
12
Anii. Dacă ești înțelept, Doar pentru tine ești deștept; Dar batjocoritor de ești, Tu singur ai să suferești.
13
Referitor la nebunie: Ea-i o femeie cari nu știe Nimic; însă este țâfnoasă, E proastă și gălăgioasă.
14
Ea șade-n poarta casei sale, Pe scaun, și pe-nălțimi ale Cetăților strigând – din zori
15
În noapte – către trecători – La cei ce merg pe calea dreaptă. Ea stă la pândă și-i așteaptă, Ademenind pe mari și mici:
16
„Hei, proștilor! Veniți aici!” Pe cel care-i lipsit de minte, Îl prinde cu-ale ei cuvinte:
17
„Mai dulci sunt apele furate. Mai bune-s pâinile luate Pe întuneric, pe ascuns”.
18
Și astfel omul e pătruns De a ei spusă, dar nu știe Că morții dat, are să fie, Iar oaspeții ce-o însoțesc, În valea morții locuiesc.
← Chapter 8
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 10 →
All chapters:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31