bible
ra
🌐 Language
English
Español
Français
Deutsch
Português
Italiano
Nederlands
Русский
中文
日本語
한국어
العربية
Türkçe
Tiếng Việt
ไทย
Indonesia
All Languages
Home
/
Romanian
/
Romanian 2014
/
Job 17
Job 17
Romanian 2014
← Chapter 16
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 32
Chapter 33
Chapter 34
Chapter 35
Chapter 36
Chapter 37
Chapter 38
Chapter 39
Chapter 40
Chapter 41
Chapter 42
Chapter 18 →
1
„Simt cum suflarea mi se pierde. Cum se-ofilește iarba verde, Clipele mele se preling, Iar zilele-mi, ușor, se sting, Zburând mai iute decât vântul. Apoi m-așteaptă doar mormântul.
2
Mă-nconjură răufăcători Și oameni batjocoritori, Iar ochiul meu e obligat Ca să privească, ne-ncetat, Cum în ocară ei asudă, Și-a mea ureche să audă, Mereu, batjocurile lor.
3
Pune-te Tu, apărător! Fii singur Tu, zălogul meu, Prin Tine ca să pot sta eu În față-Ți! Altfel, oare cine Poate răspunde pentru mine?
4
Pricepere le-ai arătat Și inima le-ai încuiat. De-aceea, n-au să biruiască – Nu-i lași! Cine-o să-și părăsească
5
Prietenul, spre-a fi prădat, Acela fie blestemat Cu stingerea luminilor Cari ard în ochii fiilor.
6
De basm sunt eu – ca o paiață – Precum cel ce-i scuipat în față.
7
Îmi închid ochii, de durere; Oasele-mi sunt ca o părere. Sunt ca o umbră – tot sunt rană.
8
Toți oamenii fără prihană, De-acestea sunt înmărmuriți. Să-nfrunte pe nelegiuiți, Se scoală cel nevinovat.
9
Totuși, neprihănitu-a stat Pe calea sa, înfipt și tare, Iar cel cari mâini curate are, Se întărește și mai mult.
10
Vorbele voastre le ascult Și vă îndemn să reveniți Cu cuvântări, de vreți să știți – Căci vă voi arăta apoi – Că nu e nimeni între voi, Care să fie mai deștept Sau să se-arate înțelept.
11
Zilele mi s-au risipit, Iar planuri mi s-au năruit – Planuri cu dragoste lucrate Și-n a mea inimă păstrate.
12
Ei, noaptea, „zi”, o denumesc, Iar când e beznă, îndrăznesc Să spună că este lumină!
13
Când drept sălaș aștept să-mi vină Chiar locuința morților, Când știu că doar în bezna lor, Culcușul îmi va fi mereu,
14
Când gropii-i zic: „Ești tatăl meu!” Iar viermilor, „mamă-mi sunteți”, Acum să mă-ntrebați voi vreți,
15
Pe unde e nădejdea mea Și cine poate-a o vedea?
16
Ea se va pogorî cu mine, La poarta morții, căci știu bine Că împreună -o să pornim Spre groapă, să ne odihnim.”
← Chapter 16
Jump to:
Chapter 1
Chapter 2
Chapter 3
Chapter 4
Chapter 5
Chapter 6
Chapter 7
Chapter 8
Chapter 9
Chapter 10
Chapter 11
Chapter 12
Chapter 13
Chapter 14
Chapter 15
Chapter 16
Chapter 17
Chapter 18
Chapter 19
Chapter 20
Chapter 21
Chapter 22
Chapter 23
Chapter 24
Chapter 25
Chapter 26
Chapter 27
Chapter 28
Chapter 29
Chapter 30
Chapter 31
Chapter 32
Chapter 33
Chapter 34
Chapter 35
Chapter 36
Chapter 37
Chapter 38
Chapter 39
Chapter 40
Chapter 41
Chapter 42
Chapter 18 →
All chapters:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42